Recent, o delegație a Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova s-a aflat la Liege (Belgia), unde a avut loc Conferința specială ETUCE, pe parcursul căreia reprezentanții țărilor afiliate acestei entități sindicale europene au avut posibilitatea de a-și consolida legăturile de solidaritate între profesori și alți angajați din educație din întreaga Europă.
Ghenadie Donos, liderul FSEȘ, a avut întrevederi cu mai mulți lideri de sindicat din Europa în cadrul Conferinței ETUCE. În una dintre acestea, a solicitat opinia lui Anton Hadâr, prof. univ. dr. , președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” din România, vizavi de intențiile autorităților Republicii Moldova de a reforma sistemul învățământului superior și de cercetare din Republica Moldova. Vă propunem mai jos crâmpeie din dialogul dintre doi lideri de sindicat de pe ambele maluri ale Prutului.
Nota bene: Știam că prietenul și colegul nostru Ghenadie Donos a fost (este) un minunat profesor de istorie, e un lider de sindicat carismatic, inimos, iar prin acest text ne demonstrează că are și bune calități de ziarist…
– Ce părere aveți despre modalitățile practice de reformare, modernizare a învățământului superior și a cercetării din Republica Moldova?
– Fuziunea institutelor din cercetare cu universitățile de stat este o reformă greșită, care va contribui la dispariția multor entități de cercetare și la împovărarea financiară a universităților. Pe de altă parte, evident că statul ar aloca bani mai putini cercetării, dacă institutele de cercetare ar veni în ograda universităților!
În prezent, institutele de cercetare din România au strategii proprii de cercetare, pe direcții specifice acestora, bine definite. Au un mai mare grad de aplicabilitate a cercetărilor realizate, fiind mai aproape de mediul economic decât majoritatea universităților. Finanțarea acestora se face, în primul rând, în urma participării la competițiile de finanțare (naționale și internaționale) și în mai mică măsură cu ajutorul fondurilor alocate de la bugetul de stat.
Universitățile au o mai mare varietate a domeniilor de cercetare, mai ales în cazul universităților mari sau comprehensive. În unele cazuri, ar trebui ca unei universități să-i fie alocate 5-6 institute de cercetare. Universitățile sunt finanțate în primul rând pentru activitatea de predare, iar dacă vor interveni problemele financiare, primele activități la care se va renunța vor fi cele privitoare la cercetare.
Pe de altă parte, în forma actuală „bătălia” dintre mediul academic și cel din cercetare pentru câștigarea unor proiecte este benefică, mai ales în spiritul luptei pentru creșterea competitivității celor două tipuri de instituții preocupate de activități de cercetare.
– Va avea oare de câștigat știința din Republica Moldova în urma acestor reforme?
– Știința din Republica Moldova ar putea pierde ca urmare a încorporării unor instituții de cercetare în cadrul universităților, mult mai preocupate de activitatea de predare. Vor dispărea colective/direcții de cercetare reprezentative în prezent în cadrul institutelor de cercetare, iar o parte a cercetătorilor, în caz de urgență, ar putea opta pentru trecerea lor în zona personalului didactic de predare. Prin acest transfer, este posibil să pierdem cercetători valoroși și să nu câștigăm cadre didactice cu vocație și cu pricepere în aria educației! Nu orice cercetător poate fi un bun profesor şi nu orice cadru didactic poate avea reale calități de cercetător!
– Ați avut asemenea reforme și în România. Cum s-a procedat în Țară?
– În România, până în prezent, doar un singur institut de cercetare a trecut în cadrul unei universități, procesul fiind determinat de o serie de probleme financiare ale entității din cercetare, care sunt și în prezent. Institutul și-a pierdut din faima de altădată, cercetătorii valoroși orientându-se către zări mai bune.
– Ce ar trebui sa facă sindicatul în această situație, în opinia dvs., când o parte din societate acceptă reforma, deoarece numărul de studenți devine tot mai mic, iar numărul de universități e mare; iar altă parte din colegi, membri de sindicat, riscă să piardă locurile de muncă?
– Sindicatul trebuie să lupte pentru o finanțare per student mai mare, chiar mult mai mare, corelată cu scăderea locurilor bugetate. Procesul trebuie derulat în timp, nu brusc, caci altfel s-ar pierde multe locuri de munca. Desigur, vor dispărea unele programe de studii, urmare a scăderii numărului de studenți. Internaționalizarea este o soluție la care orice universitate trebuie să se gândească. Cât mai mulți studenți străini!
Parteneriatele pe cercetare cu institutele de cercetare vă pot ajuta deopotrivă! Participați împreună la competiții!
Interlocutor: Ghenadie DONOS,
președintele Federației Sindicale a Educației și Științei
