Foto: forbes.com
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Reprezentant al angajatorului vs. președinte al comitetului sindical
|
|
Medicul șef-adjunct de la spitalul nostru a dat de înțeles că ar accepta și funcția de președinte al organizației sindicale primare. Noi, mai mulți salariați, dorim să aflăm dacă este permis acest lucru?
Un grup de salariați, Chișinău |
Legislația națională nu conține reglementări speciale privitoare la chestiunea abordată. Procedura de alegere a președintelui organizației sindicale primare sau al comitetului sindical este reglementată de statutul sindicatului respectiv. Totodată, art. 5, alin. (1) din Legea sindicatelor prevede independența sindicatelor față de patroni, asociațiile acestora, precum și de reprezentanții lor. Acest fapt este specificat și în Convenția nr. 98 a Organizației Internaționale a Muncii: Organizațiile lucrătorilor și ale celor care angajează beneficiază de protecția cuvenită împotriva oricărui amestec din partea unuia sau altuia, din partea agenților sau a membrilor acestora în crearea, activitatea și conducerea organizațiilor lor. Or, directorul-adjunct al unei unități economice sau, în cazul dumneavoastră, medicul-șef adjunct, este tocmai reprezentant al angajatorului.
Astfel, în scopul asigurării activității independente a organizațiilor sindicale, este nepotrivită cumularea funcției de director-adjunct sau de medic-șef adjunct cu cea de președinte al comitetului sindical.
Preavizarea vizează doar persoanele ce vor fi reduse
|
|
Deși ați mai scris despre procedura de reorganizare a unității și dacă angajatorul are dreptul să preavizeze salariații că pot fi concediați pe acest motiv, rugăm să ne oferiţi explicaţii mai detaliate.
Tudor Urzica, Nicolai Vâlcu, Vasile Bodolică, Bălți |
Persoana juridică se poate reorganiza prin mai multe forme: prin fuziune (contopire, absorbție), dezmembrare (divizare, separare) sau transformare. Potrivit art. 64, alin. (3) din Codul muncii, în caz de reorganizare a unității, succesorul preia drepturile și obligațiile existente la momentul reorganizării, ce decurg din contractele individuale de muncă.
Reorganizarea unității ca fapt juridic nu poate servi drept temei pentru desfacerea contractului individual de muncă. Reorganizarea unității nu obligă sau nu prevede obligația angajatorului de a preaviza, în acest sens, salariații despre concedierea sau posibila concediere a lor.
Reorganizarea unității poate avea loc cu sau fără reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate.
Motiv pentru desfacerea contractului individual de muncă poate servi doar refuzul salariatului de a continua munca în legătură cu reorganizarea acesteia (art. 86, alin. (1), lit. v) din Codul muncii).
Art. 86, alin. (1), lit. c) din Codul muncii stabilește drept temei de desfacere a contractului individual de muncă nu reorganizarea unității, dar reducerea numărului sau a statelor de personal, indiferent de faptul dacă a avut loc sau nu reorganizarea. Reorganizarea unității, după caz, poate servi drept motiv de reducere a numărului sau a statelor de personal care, la rândul său, constituie temei juridic de concediere a salariaților în legătură cu reducerea locurilor de muncă (a funcțiilor deținute).
În context, potrivit art. 88 din Codul muncii, angajatorul urmează să preavizeze sub semnătură cu două luni înainte numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi reduse. Durata contractului individual poate fi modificată doar în condițiile legii (art. 55 și 68 din Codul muncii).
