Angajaţii din comerţul cooperatist supravieţuiesc în condiţii de concurenţă acerbă, neloială

Cândva, cu o poziţie dominantă în ramura de profil a republicii, astăzi, comerţul cooperatist caută să supravieţuiască cu orice preţ în condiţiile unei lupte acerbe, fără reguli cu negoţul haotic, necivilizat, care „înghite” cele mai prielnice segmente ale reţelei comerciale din ţară. Astfel, potrivit spuselor Tamarei Diaconu, preşedintele cooperativei raionale de consum Drochia „Universcoop”, la momentul de faţă, în  cele 39 de localităţi ale raionului, activează doar 23 de magazine ale cooperaţiei de consum, din­tre care patru unităţi comerciale, în centrul raional. Ceea ce ar însemna că doar un magazin al cooperaţiei de consum se află la îndemâna locuito­rilor a două-trei sate. Şi aceasta când te gândeşti că doar cu două decenii în urmă, practic, în fiecare localitate a raionului funcţiona câte o unitate comercială a cooperaţiei de consum.

Angajaţii magazinelor cooperaţiei de consum nu cedează

Totuşi, este încurajator faptul că angaja­ţii magazinelor cooperaţiei de consum nu cedează în faţa concurenţei înverşunate, ne­loiale, înregistrează rezultate notabile la vân­zări. Ar fi vorba, înainte de toate, de salariaţii magazinului din satul Fântâniţa şi nr. 5 din oraşul Drochia. Bunăoară, angajaţii unităţii comerciale din centrul raional comerciali­zează lunar mărfuri în valoare de aproape 150 de mii de lei, cam 10 la sută din volumul total de vânzări înregistrat de cooperativa raională de consum.

Angajaţii din comerţul cooperatist beneficiază de avantajele contractului colectiv de muncă, încheiat între sindicat şi administraţie

Condiţiile dure, lupta pentru supravieţu­ire îi afectează pe cei 42 de angajaţi ai coo­perativei raionale de consum, îi constrâng pe conducătorii cooperativei să economisească orice bănuţ, să aplice cele mai sofisticate metode de optimizare a cheltuielilor. Re­cent, fiecare unitate comercială a coopera-ţiei de consum din Drochia a fost dotată cu sisteme automate de semnalizare antifurt, astfel renunţându-se la serviciile paznicilor, plata cărora reprezenta o povară grea pentru buget.

Problemele şi lipsurile populaţiei compromit vânzările

Dar, chiar şi în condiţiile unei optimizări a cheltuielilor, nu ajung bani pentru acordarea unor salarii mai mari. Tamara Diaconu recu­noaşte că lefurile angajaţilor din cooperati­va raională de consum au scăzut anul acesta faţă de cel anterior, deoarece s-a redus vo­lumul vânzărilor cu peste 30 de procente. Or, comerţul suferă în primul rând din cauza plecării oamenilor din localităţi, din cauza micşorării veniturilor acestora. Oricât s-ar strădui lucrătorii din unităţile comerciale să lărgească asortimentul, să îmbunătăţească calitatea serviciilor, vânzările nu cresc câtă vreme se răresc rândurile cumpărătorilor din localităţile raionului, se subţiază venitu­rile oamenilor. Din fericire pentru angajaţii din cooperativa raională de consum Dro­chia, Tamara Diaconu nu se lasă descuraja­tă, se arată o fire optimistă, dintr-o bucată, şi crede că, totuşi, este posibilă o creştere a vânzărilor şi deci şi a veniturilor, a salariilor angajaţilor. Speră că situaţia în ţară se va îm­bunătăţi. Dar, până atunci, consideră dum­neaei, trebuie de făcut tot posibilul de a le oferi oamenilor mărfurile cele mai necesare, cu reducere. Sunt nişte obiective care, dacă vor fi atinse la momentul de faţă, i-ar permi­te cooperativei raionale de consum Drochia să nu intre în datorii și să obţină profit.

Neguţătorii „fură” cumpărătorii

Din păcate, nu doar reducerea număru­lui de cumpărători, diminuarea puterii de cumpărare a oamenilor conduc la scăderea vânzărilor, a veniturilor zilnice ale lucrători­lor din reţeaua comercială a cooperaţiei de consum din raionul Drochia. Or, fluxul de cumpărători scade şi ca urmare a acţiuni­lor plebei de tot felul de angrosişti, retaileri, care aplică un rabat comercial mai mic, ceea ce face mărfurile lor mai ieftine. În genere, vânzătorii particulari, în opinia preşedintei cooperativei raionale de consum Drochia, reprezintă un factor compromiţător, desta­bilizator pentru sfera comerţului, deoarece aceştia recurg la contabilitate paralelă, nu dispun de facturi fiscale. În timp ce angaja­ţii din comerţul cooperatist indică în docu­mentele de contabilitate orice leu care a fost obţinut din comercializarea unui produs. Este lesne de înţeles că în asemenea condiţii discriminatorii, inegale are de câştigat doar vânzătorul din stradă,  de la tarabă, care „fură” clienţii lucrătorului din magazinul co­operaţiei de consum.

Unde mai pui că vânzătorii particulari comercializează cu precădere mărfuri indus­triale, în timp ce magazinele cooperaţiei de consum oferă produse alimentare, care sunt uşor perisabile, iar păstrarea acestora ne­cesită cheltuieli foarte mari, aplică rabaturi comerciale mari, de pildă, 10 procente la pâi­ne, cinci la sută la alte tipuri de mărfuri, iar din sumele rezultate aproape jumătate sunt îndreptate spre salarizarea vânzătorilor. Şi atunci te întrebi: ce mai rămâne pentru achitarea consumului de energie electrică, a serviciilor de transport, de telecomunicaţii, care şi mai înainte deţinea aproape cea mai mare pondere din cheltuieli, iar după ultima scumpire, va absorbi o cotă exorbitantă din venituri. Îi salvează doar veniturile obţinute din darea în arendă a unor sedii.

Vânzătorii din sectorul particular, lipsiţi de protecţie socială

Deşi, în mare măsură, comerţul stradal, particular activează în sectorul informal al economiei, adică nu achită plăţi, impozite în bugetul ţării, ceea ce permite să înregistre­ze venituri mai mari faţă de cel din coopera­ţia de consum, totuşi, nu se poate spune că vânzătorii care stau la tarabă, pe trotuar, în mijlocul drumului sunt plătiţi mai bine. Ma­joritatea acestora lucrează fără contract in­dividual de muncă, primesc salarii „în plic”. În plus, majoritatea celor care lucrează în co­merţul stradal, privat nu se bucură de avan­tajele sistemului de protecţie socială din ţară, nu sunt membri ai vreunui sindicat din ţară, nu beneficiază de condiţii decente de muncă.

Pe când un salariat din comerţul coopera­tist din raionul Drochia ridică un salariu nu mai mic decât omologii lor care lucrează sub cerul liber pe orice vreme a anului, benefici­ază de poliţă de asigurare obligatorie medi­cală, poate revendica un bilet de întremare a sănătăţii, de relaxare la o tabără de odihnă. În cazul desfacerii contactului de muncă, poate conta pe prevederile legislaţiei muncii, iar la atingerea vârstei de pensionare, este în drept să revendice beneficiile sistemului pu­blic de pensii din ţară.

Angajaţii din comerţul cooperaţiei de con­sum din raionul Drochia se pot bucura de toate aceste avantaje, pentru că fac parte din organizaţia sindicală raională de ramură în frunte cu Margareta Bârnaz, care are înche­iat un contract colectiv de muncă cu admi­nistraţia cooperativei raionale de consum. În context, sindicatul nu scapă din vedere nici pentru o clipă respectarea prevederilor aces­tui document, prin care sunt protejate inte­resele şi drepturile angajaţilor din comerţul cooperatist al raionului Drochia.