
Foto: wisegeek.com
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
![]() |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
Luni şi joi de la 14.00-16.00. |
Participarea salariatului la efectuarea anchetei de serviciu, opţional
|
Cum va proceda angajatorul atunci când salariatul care a comis abatere disciplinară refuză să participe la actele de anchetă de serviciu?
Vasile Popa, angajator, or. Chişinău |
Dacă salariatul nu doreşte să participe la actele de anchetă (prezentarea probelor, explicarea atitudinii), fapt care face imposibilă desfăşurarea eficientă a anchetei, angajatorul este în drept să purceadă (în prezenţa reprezentanţilor salariaţilor) la întocmirea procesului-verbal privind refuzul salariatului de a prezenta explicaţia în scris cerută, adică de a participa la ancheta de serviciu.
Potrivit art. 208 din Codul muncii, salariatul are dreptul (nu şi obligaţia), în cadrul anchetei de serviciu, să-şi explice atitudinea şi să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele şi justificările pe care le consideră necesare.
Durata redusă a serviciului pe categorii de salariaţi
|
Cine poate beneficia de o durată redusă a timpului de muncă?
Florentina Barbăneagră, or. Orhei |
Durata redusă a timpului de muncă se stabilește, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi contractul individual de muncă, pentru anumite categorii de salariaţi, în funcţie de vârstă, de starea sănătăţii, de condiţiile de muncă şi de alte circumstanţe. Aceasta ar fi: pentru salariaţii în vârstă de la 15 la 16 ani – de 24 de ore pe săptămână; pentru salariaţii în vârstă de la 16 la 18 ani – 35 de ore pe săptămână; pentru salariaţii care activează în condiţii de muncă vătămătoare – 35 de ore pe săptămână; pentru salariaţii a căror muncă implică un efort intelectual şi psiho-emoţional sporit – 35 de ore pe săptămână și pentru invalizii de gradul I şi II (dacă aceştia nu beneficiază de înlesniri mai mari) – 30 de ore pe săptămână (art. 96 din Codul muncii).
Atribuţiile Inspectoratului de Stat al Muncii
|
Pe lângă controlul asupra respectării legislaţiei muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii mai exercită şi alte funcţii?
Grigore Gâlcă, or. Călăraşi |
Pentru realizarea obiectivelor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii are mai multe atribuţii. Pe lângă exercitarea controlului asupra respectării dispoziţiilor actelor internaţionale, legislative şi ale altor acte normative, acesta avizează, în modul stabilit de lege, lansarea în producţie a prototipurilor de echipamente tehnice şi de echipament individual de protecţie şi de lucru, cercetează, în modul stabilit de Guvern accidentele de muncă, coordonează activitatea de pregătire, instruire şi informare a salariaţilor unităţilor în problemele privind raporturile de muncă, protecţia şi igiena muncii, mediul de muncă, acordă ajutor metodologic consultativ salariaţilor şi angajatorilor.
Aceste atribuţii ale Inspectoratului de Stat al Muncii prevăzute de art. 374 din Codul muncii sunt concretizate în Legea cu privire la Inspectoratul de Stat al Muncii (nr. 140-XV, 2001).
Spuneţi vă rog la ce legislaţie facem trimitere atunci când vrem să iniţiem desfăşurarea unei anchete de serviciu? În cazul în care în urma neglijării în serviciu este un deces a unui copil, cum investigăm legal?