Foto: arhivă personală
În Rusia avem cea mai mare Diasporă, iar cetăţenii noştri, tot mai mulţi – pleacă la muncă în Federaţia Rusă. Deseori sunt angajaţi ilegal, nu li se achită salariile şi nu dispun de asistenţă medicală calitativă. Despre munca la negru a migranţilor moldoveni, repatrierea acestora, poliţa de asigurare, listele „negre”, aflaţi din interviul ce urmează cu preşedintele Congresului Diasporei moldoveneşti în Rusia, Alexandr Kalinin.
– Dle Kalinin, cât de numeroasă şi influentă este Diaspora moldovenească din Rusia?
– O parte din ea este constituită din foştii cetăţeni ai RM, stabiliţi demult în Federaţia Rusă şi care în prezent dețin cetăţenia acestei ţări. O altă parte sunt migranţii moldoveni veniţi în Rusia la muncă și se află temporar pe teritoriul ei. Anul curent, diaspora cuprinde 526 mii de cetățeni. Dacă e să vorbim despre influenţa diasporei, aş menţiona că printre conaţionalii noştri sunt mulţi oameni de artă, de ştiinţă, politicieni şi businessmani, aşa că putem afirma cu toată responsabilitatea că şi sub influenţa „minţilor noastre luminate” se dezvoltă în prezent multinaţionala Rusie. Aici îi am în vedere pe regizorul Nikolai Lebedev, inovatorul Vladimir Pirojkov, actorul Aleksandr Oleşko. Sunt ai noştri, fiind totodată şi patrimoniul comun al ambelor state – Rusia şi Moldova.
– Care sunt problemele mai serioase cu care se confruntă cetăţenii Moldovei pe teritoriul FR?
– Cele mai serioase probleme cu care se confruntă concetăţenii noştri ţin de legalizarea actelor acestora pe perioada desfăşurării activităţilor de muncă pe teritoriul FR. În legătură cu înăsprirea legislaţiei cu privire la migraţie în Rusia, conaţionalii noştri care nu respectă termenii de înregistrare la serviciile de migraţie, nu-şi perfectează la timp permisele de muncă pe teritoriul FR, ajung să fie incluşi în listele de persoane cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul Rusiei. Apropo, în ultimul timp, tot mai mulţi cetăţeni ne contactează pentru a afla dacă nu figurează în aceste liste „negre”.Mai există cazuri în care cetăţenii noştri sunt înşelaţi de patronii necinstiţi, care refuză să le achite salariile. O altă problemă ar fi asistenţa medicală a migranţilor moldoveni. Muncitorii noştri care lucrează în mare parte pe şantiere, sunt deseori supuşi traumatismelor. Ajungând în instituţiile medicale, aceştia nu sunt în stare să achite serviciile medicale, destul de costisitoare. Sunt frecvente şi cazurile de deces ale cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Rusiei din diverse motive. Astfel, apare şi problema repatrierii decedaţilor.
– În ce măsură îi ajută Diaspora pe cetăţenii noştri, ajunşi în dificultate?
– Acordăm ajutor în funcție de necesităţile concetăţenilor noştri. Dacă cineva are nevoie de o consultaţie în domeniul legislaţiei cu privire la migraţie, noi o acordăm. Celor care au ajuns în dificultate şi nu au mijloace pentru a reveni în țară, le cumpărăm bilete, le oferim bani pentru produse alimentare şi alte lucruri de primă necesitate. Ceea ce ţine de asistenţa medicală, Congresul a elaborat un program privind asistenţa medicală accesibilă pentru migranţii noştri. Am şi încheiat contracte cu companiile de asigurări în medicină, am elaborat câteva poliţe medicale pentru o perioadă de 3–12 luni la un preţ de la $10 pentru trei luni (cu prima de asigurare de $500) până la $170 pentru un an (cu prima de asigurare de $25000). Prima de asigurare va acoperi tratamentul în cazul accidentelor de muncă, a maladiilor acute, vizita la stomatolog. Poliţa medicală va mai include şi serviciile de repatriere a decedaţilor, transportarea la gară sau aeroport a persoanelor incapabile să se deplaseze singure.
– Mass-media scrie cu regularitate despre cazurile în care cetăţenii Moldovei revin acasă în sicrie. În acest context, ce-ar trebui să cunoască membrii de familie rămaşi acasă?
– Din păcate, cazurile de deces ale conaţionalilor noştri pe teritoriul Rusiei nu sunt deloc rare. Cea mai mare problemă este procedura de repatriere a decedaţilor. În opinia mea, rudele ar trebui să cunoască, în primul rând, ce acte sunt necesare pentru transportarea cadavrelor şi costurile întregii proceduri. Adeverinţa de deces şi permisul pentru transportarea decedatului sunt eliberate de punctul epidemiologic. Mai e nevoie de încheiat un contract privind acordarea serviciilor funerare, de achiziţionarea unui sicriu special cu o capsulă de zinc în el. Trebuie găsită şi o companie care va transporta decedatul în Moldova. Costurile întregii proceduri se ridică la circa 3 mii de dolari, în cazul transportului rutier sau feroviar, şi la 15 mii de dolari în cazul repatrierii decedatului pe cale aeriană.
Foto: arhivă personală
Îmi amintesc ultimul caz, când am fost contactat de o domnişoară de 20 de ani, tatăl căreia a murit în Rusia. Venise să ia cadavrul părintelui, care era şi singurul întreţinător al familiei. Se pomenise pentru prima dată într-o ţară străină, fără bani, fără cea mai mică idee cum ar putea soluţiona problema. Avea doar corpul neînsufleţit al tatălui său. I-am dat bani pentru repatriere, mi-am asumat toate procedurile organizatorice. După funeralii m-a sunat să-şi exprime recunoştinţa, pentru că fără ajutorul meu nu-şi imagina cum avea să înhumeze în satul natal. Mă doare să vorbesc despre cazuri din astea, dar consider absolut necesar să atenţionăm cetățenii.
– În ce mod luptă Congresul Diasporei moldoveneşti de la Moscova cu munca ilegală?
– Pentru a preveni urmările angajărilor ilegale şi a muncii la negru, promovăm o campanie de informare a cetăţenilor noştri, în cadrul căreia organizăm seminare pentru familiarizarea lor cu legislaţia din domeniul migraţiei. Țin să menţionez că, potrivit legislaţiei FR în domeniu, angajarea în condiţii ilegale a muncitorilor la întreprinderi este pasibilă de răspundere penală. Dacă anterior pentru un muncitor ilegal patronul achita o amendă de circa $26 mii, acum acesta riscă până la doi ani de detenţie. Concetăţenii noştri în astfel de situaţii sunt supuşi unor amenzi usturătoare, iar în cazul neachitării acestora, ei riscă să fie incluşi în categoria cetăţenilor fără acces de intrare în Rusia.
Lucrul cel mai important de reţinut este ca în decurs de şapte zile lucrătoare cetăţenii noştri trebuie să se înregistreze la Serviciul Federal de Migraţiune al FR (SFM). Legislaţia prevede posibilitatea înregistrării prin intermediul serviciilor poştale, însă personal nu le-aş recomanda să recurgă la modalitatea respectivă. Asta pentru că deseori informaţia de la serviciile poştale întârzie sau nu ajunge deloc la SFM şi, la perfectarea permiselor de muncă, cetăţenii noştri ajung să constate că nu figurează în baza SFM. Astfel, chiar dacă au respectat toate procedurile, aceştia se pomenesc în situaţie de ilegalitate.
Din păcate, mai există cetăţeni care perfectează actele, apelând la serviciile unor firme mai puţin legale, care-şi afişează anunţurile în staţiile de metrou. Astfel, ei ajung în posesia unor acte false. Unii o fac conştient, presupunând cu naivitate că vor reuşi să înşele colaboratorii de poliţie sau serviciul de grăniceri.
– Este cunoaşterea limbii ruse o condiţie obligatorie pentru a putea munci în FR?
– Cunoaşterea limbii ruse este o condiţie obligatorie. Mai mult, un muncitor străin nu poate obţine permisul de muncă fără un certificat care să-i ateste cunoaşterea limbii ruse. Însă numărul cetăţenilor moldoveni care nu cunosc rusa este extrem de mic, motiv din care aceştia nu trebuie să urmeze cursuri lingvistice speciale. Este suficient să susţină un examen la centrele speciale de pe lângă universităţile din Rusia. Examenul costă $170 şi nu este deloc complicat. Actul privind susţinerea examenului respectiv este necesar atât pentru obţinerea permisului de muncă, cât şi în cazul solicitării cetăţeniei ruse. În locul acestuia poate fi prezentată diploma de absolvire a unei instituţii universitare din FR sau a unui document privind absolvirea cursurilor de studiere a limbii ruse în instituţiile universitare ruseşti.
