30 mai 2024
Chisinau
Social

Ajutorul social strică pofta de… muncă

Loading
Social Ajutorul social strică pofta de… muncă
Ajutorul social strică pofta de… muncă
trindavie

Foto: interfax.by

 

Astă toamnă, aflându-mă în raionul Rezina, l-am surprins pe Andrei Gârlea, directorul SRL „Valmadol”, conducătorul uneia dintre cele mai mari întreprinderi agricole din păr­ţile locului şi din ţară, clocotind de mânie. Recolta i se strica pe sutele de hectare de livadă, în timp ce inşi zdraveni, sănătoşi, fără ocupaţie, fără loc de muncă, dar cu ajutor social pri­mit regulat din bugetul statului, sprijineau pereţii barurilor din satele vecine. Era dispus să le plătească sume mari de bani, doar să vină să-l ajute să culeagă prunele din pomi. Însă inşii nu s-au lăsat înduplecaţi. Or, sutele de lei pe care-i primesc lunar de la stat le ajunge de bere, ca să piardă ziua la bar.

 

Trândăvia „sponsorizată” de către stat

 

Din păcate, este o realitate în ţara noastră că bărbaţi şi femei din mai multe sate în toată puterea be­neficiază de ajutoare sociale, deşi ar putea să lucreze un teren agri­col, să crească un tăuraş la casă, că să facă un ban. Ba mai mult ca atât, unii dintre aceştia mai muncesc pe undeva, mai au ceva la gospodă­rie, dar oricum ridică ajutorul de la stat. Aceasta pentru că atunci când vin alegerile ei votează după cum le spune primarul satului. Iar structurile de asistenţă şi protec­ţie socială din raioanele şi oraşele ţării de multe ori examinează cere­rile de solicitare a ajutorului social cu superficialitate.

Doar un raport al Curţii de Con­turi a RM (CCRM), realizat anul trecut, arată că au fost plătite în mod necuvenit aproape 350 de mii de lei cu titlu de plăţi sociale. Re­ţineţi: această sumă de bani a fost achitată ilegal doar ca urmare a examinării a 300 de cereri care au fost depuse la opt direcţii de asis­tenţă socială şi protecţie a familiei din cele aproape 40, câte există în ţară. Dar dacă auditul se extindea asupra tuturor acestor subdivizi­uni din ţară? Atunci dimensiunea pagubei ar fi fost de cinci ori mai mare. S-ar fi ridicat la milioane de lei. De exemplu, acum doi ani, Inspecţia Socială, subordonată Mi­nisterului Muncii, Protecţiei Soci­ale şi Familiei, raporta achitarea ilegală a ajutorului social şi a altor plăţi sociale în valoare de peste 10 milioane de lei.

 

Trucurile la care recurg şmecherii pentru a obţine venituri necuvenite

 

Cele mai mari sume de bani sunt plătite neregulamentar, po­trivit CCRM, ca urmare a necores­punderii statutului ocupaţional al solicitantului de ajutor social. Anul trecut, de pildă, s-au plătit necuve­nit peste 

110 mii de lei. În afară de aceasta, mulţi solicitanţi, pentru a înşela statul, caută să indice date greşite despre veniturile obţinute în familie, ascund unele bunuri, averi sau prezintă o cifră eronată privind componenţa familiei. Nu sunt rare cazurile când plăţile de ajutor social se fac ilegal prin in­troducerea unor date greşite şi de către asistenţii sociali care activea­ză în localităţile din ţară.

Mai revoltător este faptul că în timp ce unii indivizi beneficiază în mod ilegal de ajutor social şi de alte plăţi sociale, alte persoane, care de bună seamă se află la ananghie şi au dreptul la ajutor din partea sta­tului, nu primesc aceste beneficii la timp sau, în genere, sunt lipsiţi de aceste prestaţii sociale. Astfel, Curtea de Conturi a depistat că 600 de cereri de solicitare a aju­torului social au fost examinate de către responsabilii celor opt direc­ţii de asistenţă socială şi protecţie a familiei cu mare întârziere, ceea ce a privat persoanele nevoiaşe în cele mai critice momente ale vieţii lor de ajutor din partea statului.

 

Şansă ratată

 

După cum explică Curtea de Conturi, auditul care a scos la ivea­lă abateri grosolane în ce priveşte distribuirea, plata ajutorului soci­al a fost efectuat la cererea Băncii Mondiale, conform angajamente­lor pe care şi le-a asumat Guvernul Republicii Moldova în cadrul unui acord de finanţare a proiectului de consolidare a eficacităţii reţelei de asistenţă socială, a cărui ţintă a fost implementarea şi extinderea unui nou sistem informaţional au­tomatizat „ajutor social”, îmbună­tăţirea parametrilor şi a criteriilor de eligibilitate a beneficiarilor pro­gramelor de ajutor social, aplica­rea unui cadru metodologic intern în ce priveşte verificarea corectitu­dinii în respectarea prevederilor legislativ-normative în domeniul asistenţei sociale. Însă, cum s-ar zice, proiectul a fost dat peste cap. Or, CCRM, consideră că nu au fost atinse rezultatele scontate, din care cauză  Banca Mondială s-a răzgândit să aloce șapte milioane de dolari pentru consolidarea efi­cienţei reţelei de asistenţă socială din Republica Moldova.

Astfel, deşi au fost instituite anumite mecanisme de monito­rizare, evaluare şi control privind modul de acordare a ajutorului social, s-a înregistrat o gestiune defectuoasă a banilor din bugetul de stat. În consecinţă, nu au fost puse în aplicare modele noi de gestiune a direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei care funcţionează în cadrul autorităţi­lor publice locale din ţară. Regu­lamentele de activitate ale acestor subdiviziuni nu au fost ajustate conform prevederilor actelor le­gislative. Nu a fost elaborată o po­litică clară de recrutare şi formare a asistenţilor sociali şi nici nu a fost stabilit numărul rezonabil al acestora în funcţie de normele sta­bilite.

CCRM consideră că nu sunt elaborate instrumente eficiente de control privind verificarea au­tenticităţii datelor ce se conţin în cererile de solicitare a ajutorului social. Mai mult ca atât, nici în ca­drul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei, care exami­nează cererile de solicitare a ajuto­rului social, nu există sisteme sigu­re de control intern privind modul de stabilire şi plată a acestuia. Aşa că banii statului vor continua şi de acum înainte să curgă gârlă în buzunarele unor inşi pentru care munca nu este o necesitate conşti­entizată.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand