Actualul sistem de impozitare îi jecmăneşte pe cei săraci și îi favorizează pe cei bogaţi

Foto: blogspot.com

În unul dintre primele numere ale publicaţiei noastre din anul acesta, am publicat un interviu cu Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Na­ţionale a Sindicatelor din Moldova, care evidenţia că unul dintre obiecti­vele prioritare ale CNSM pentru 2015 va fi implementarea unei noi grile de impozitare a persoanelor fizice cu salarii anuale mai mari de 180 de mii de lei. Cu acest prilej, ar fi de amintit că articolul 15 din Codul fiscal al Republicii Moldova stabileşte două cote de impozit pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali: 7 la sută din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 de lei şi 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 27852 de lei.

Echitate socială, mai multe venituri în bugetul ţării

Ce se ţinteşte prin sugestia CNSM de in­troducere a unei noi grile de impozitare? Pe­tru Chiriac a explicat că, în cazul acceptării acestei propuneri a sindicatelor, de modifi­care a Codului fiscal, vor avea de câştigat, în primul rând, angajaţii, membri de sindicat, cu venituri salariale mici şi mijlocii. În afară de asta, se vor aduna mai multe mijloace bă­neşti în bugetul de stat, în fondurile de asi­gurări sociale de stat, de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. În principiu, vor fi afectate doar persoanele cu venituri extrem de mari. În schimb, se vor echilibra câtuşi de puţin diferenţele prăpăstioase dintre săracii şi bogaţii din ţara noastră. Va fi mai multă dreptate, mai multă echitate socială.

Impozitul pe venit ruinează salariaţii cu venituri medii

Ideea sindicatelor de majorare a cotei de impozitare a persoanelor cu venituri exorbi­tante se bucură de o susţinere şi din partea experţilor economici, financiari, a oamenilor de ştiinţă. Astfel, Anatoli Rojco, doctor în economie, conferenţiar, cercetător la Institu­tul Naţional de Cercetări Economice (INCE), consideră că este necesar de a introduce încă o treaptă mai înaltă de impozitare a sumei care va fi supusă impozitului pe venit la o cotă maximă. În opinia sa, actuala prevedere a Codului fiscal în ceea ce priveşte stabilirea mărimii sumei impozabile, din care se perce­pe impozitul pe venit la o cotă maximă, este una incorectă.

Persoanele bogate să plătească impozite mai mari, ca în Europa

De exemplu, remarcă cercetătorul INCE, în anul 2013, suma respectivă a fost stabilită în mărime ce depăşeşte 26700 de lei pe an sau câte 2225 de lei pe lună. Însă, după cum se ştie, precizează savantul, suma impozabi­lă a impozitului pe venit se stabileşte după reducerea din salariul brut calculat a contri­buţiilor obligatorii la asigurările sociale de stat, în proporţie de 6 la sută, şi la asigurările obligatorii de asistenţă medicală, în mărime de 4 procente. După care se aplică scutirea personală, care în 2013 a constituit 760 de lei pe lună. Calculele lui Anatoli Rojco arată că suma impozabilă de 2225 de lei corespunde salariului brut lunar calculat în mărime de 3300 de lei. Având în vedere că în anul de re­ferinţă salariul mediu lunar pe economia na­ţională a constituit 3765,1 lei, adică cu 14,1% mai mult decât suma de 2225 de lei, faţă de care se aplică cota maximă a impozitului pe venitul persoanelor fizice, ar reieşi că anga­jaţii cu venituri mai mici decât salariul me­diu lunar brut pe ţară plătesc cel mai mult în bugetul ţării. După Anatoli Rojco, aceasta ar însemna că povara fiscală se pune în fond pe categoriile de lucrători cu salarii medii, se încalcă principiul echităţii sociale.

De aceea, el vede necesitatea de a modifica Codul fiscal la capitolul impozitării venituri­lor persoanelor fizice şi „de a introduce încă o treaptă mai înaltă de impozitare a sumei, care va fi supusă impozitului pe venit la o cotă maximă. Această sumă trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât cuantumul salariu­lui mediu lunar pentru ţară”. De asemenea, expertul economic crede necesar „de a intro­duce încă o cotă mai înaltă de impozitare a venitului persoanelor fizice. Este oportun de a o stabili la un nivel de 25-30%”.

Anatoli Rojco argumentează că introdu­cerea unei cote mai înalte de impozitare este în corespundere cu experienţa mondială şi, în special, cu practica ţărilor UE. Drept ar­gument, el invocă cel mai înalt nivel al cotei maxime de impozitare a venitului în Suedia, 56,9%. De asemenea, cercetătorul INCE mai aminteşte că plătitorii de impozit din Por­tugalia, Danemarca, Belgia, Spania, Olanda, Finlanda şi Franţa sunt nevoiţi să dea mai mult de jumătate din veniturile lor în buge­tele ţărilor în care activează. Cel mai scăzut nivel al cotei maxime de impozitare a veni­tului se atestă în Bulgaria, 10 la sută. Puţin mai ridicat este impozitul maxim pe venit în Lituania, România şi Ungaria, 15-16%. În concluzie, omul de ştiinţă spune că dacă în Republica Moldova va fi acceptată cota maximală a impozitului pe venit de 25-30 la sută, oricum nivelul acesteia ar fi cu 20-30% mai scăzut decât cel mediu din UE, adică comparabilă cu cota maximă stabilită în Slo­vacia şi Polonia.

Nu se respectă funcţia socială a impozitului pe venit

Cercetătorul INCE aminteşte că impozitul pe venitul persoanelor fizice are o funcţie so­cială şi anume de a contribui, într-o anumită măsură, la realizarea principiului echităţii sociale, adică contribuabilii cu venituri egale plătesc impozite după principiul aşa-numitei echităţi „orizontale”. Este asigurată impozi­tarea diferenţiată a contribuabililor cu veni­turi inegale, conform principiului echităţii „verticale”. În sfârşit, gradul de inegalitate în distribuirea veniturilor după impozitare este mai mic decât până la perceperea impozitu­lui.

În plus, conchide Anatoli Rojco, sporirea progresiei la calcularea şi aplicarea impozi­tului pe venit corespunde spiritului de ori­entare socială a economiei. În acest sens, consideră dumnealui, reglementarea de că­tre stat a diferențelor de venituri a diferite­lor categorii ale populației ţării presupune îndeplinirea unor măsuri care, pe de o parte, ar sprijini grupurile nevoiaşe, iar pe de altă parte, ar permite de a tempera creşterea ve­niturilor celor mai bogate persoane. Aceste obiective stringente pot fi atinse graţie exe­cutării unui complex de măsuri de majorare a salariilor grupurilor relativ vulnerabile în cadrul sistemului de protecție socială și de redistribuire a veniturilor exorbitante ale familiilor bogate, care poate fi realizată cu ajutorul mecanismului fiscal, adică prin ma­jorarea cotei maxime de impozitare a venitu­rilor persoanelor fizice.

O misiune dificilă, dar deloc imposibilă

Deşi Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a menţionat că liderii sindicatelor din Moldova vor face tot posibilul pentru a convinge demnitarii de stat, partenerii soci­ali să accepte introducerea grilei III de im­pozitare, modificarea respectivă va avea de înfruntat o rezistenţă înverşunată în Parla­mentul ţării, în Guvern, din partea patrona­telor, unde „muncesc în sudoarea frunții” cei mai bogaţi oameni din ţară. Dar nu face să disperăm, totul este posibil. Să ne aducem aminte că actualul preşedinte al Franţei a re­uşit să aplice un impozit de 75 la sută pentru persoanele cu venituri mai mari de un milion de euro. Iar mai recent, în prima jumătate a lunii ianuarie anul curent, Barack Obama, preşedintele SUA, a declarat că doreşte să schimbe prevederile din Codul fiscal care oferă beneficii disproporţionale pentru cei mai bogaţi americani, în comparaţie cu clasa de mijloc.