Foto: vocea.md
Numărul de decese la locul de muncă este cu mult mai scăzut în cazul unităţilor în care sunt constituite şi activează organizaţii sindicale. Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a declarat, în cadrul întrunirii organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, faptul că acest lucru trebuie să servească drept motivaţie a apartenenţei la sindicat pentru cei care vor să lucreze în condiţii inofensive.
Astfel, dintre 42 de salariaţi, care au decedat în 2014 în accidente de muncă, numai cinci erau membri de sindicat. Preşedintele CNSM afirmă că sindicatele vor depune în continuare eforturi colosale pentru a fi alocate resursele necesare atestării locurilor de muncă şi creării unor condiţii adecvate de activitate pentru salariaţii moldoveni.
Sănătatea angajaţilor este unul dintre cele mai importante obiective în procesul de racordare a standardelor naţionale la cele europene. Peste 30 de acte legislative şi normative urmează să fie armonizate cu cele comunitare, iar în prezent în ţara noastră există mari probleme în ceea ce priveşte implementarea standardelor legate de securitatea şi igiena muncii, a apreciat Oleg Budza.
Rolul sindicatelor
Vorbitorul a relevat că reprezentanţii Comisiei Europene au atras atenţia sindicatelor din Republica Moldova, Ucraina şi Georgia că problema sănătăţii oamenilor trebuie să fie pe primul plan în statele care vor să acceadă la Uniunea Europeană. Şi salariile sau condiţiile de muncă sunt importante şi trebuie puse în discuţie, numai că, atunci când oamenii sunt sănătoşi, se poate considera cu adevărat că sindicatele îşi fac datoria bine.
Preşedintele CNSM a remarcat că, deşi legislaţia moldovenească prevede încă din 2009 constituirea de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă pe lângă unităţile economice, doar jumătate dintre acestea dispun de asemenea structuri. În acest scop nu sunt necesari nici bani şi nici mari eforturi, a accentuat Oleg Budza.
În context, liderul CNSM a pus în sarcina Inspectoratului Muncii al Sindicatelor să promoveze, pe parcursul anului curent, constituirea de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă la unităţile unde există organizaţii sindicale.
De menţionat că, anual, în ţara noastră aproximativ 500 de salariaţi sunt traumatizaţi şi suferă în urma unor accidente de muncă. În acelaşi timp, deşi, în corespundere cu statisticile oficiale, indicii privind îmbolnăvirile profesionale sunt nesemnificativi şi se află în descreştere, reprezentanţii sindicatelor consideră că astfel de cazuri există, dar nu sunt înregistrate.
Prevenire şi control
Oxana Lipcanu, coordonatoare de proiect la Organizaţia Internaţională a Muncii, a menţionat, în cadrul aceleiaşi întruniri, că prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale este mai eficientă şi mai puţin costisitoare decât tratamentul.
În acest scop, este necesar ca guvernele, angajatorii şi salariaţii să participe activ la asigurarea unui mediu de lucru sigur şi sănătos. De asemenea, este importantă creşterea nivelului de informare şi de cunoştinţe privind pericolele şi riscurile la locul de muncă, dar şi de înţelegere a rolului ce revine prevenirii şi controlului.
Costurile generate de accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale se ridică anual la patru la sută din Produsul Intern Brut mondial, cifră de 20 de ori mai mare decât toată asistenţa tehnică de dezvoltare acordată pe plan internaţional.
Standardele, neglijate
Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, a afirmat că, începând cu 2007, în ţara noastră este atestată o tendinţă de stabilizare şi descreştere a numărului de accidentaţi în timpul activităţii de muncă. Pe parcurs, aceste cazuri au scăzut de la aproximativ 660 până la 500 – în 2014 şi chiar 425 – în unii ani.
„Ne îngrijorează că angajatorii, în goana după profit, foarte des, uită să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă. Noi tindem să le garantăm salariaţilor un mediu de lucru sigur şi sănătos, cu respectarea drepturilor la un loc de muncă decent, la viaţă şi integritate fizică şi psihică”, a remarcat Dumitru Stăvilă.
Printre priorităţile şi obiectivele pentru 2015-2018, vorbitorul a relevat analiza cadrului normativ în raport cu normele europene şi cele mai bune practici în domeniu, organizarea de campanii, conferinţe şi mese rotunde şi elaborarea unor broşuri sau ghiduri.
Controale inopinate
Dumitru Stăvilă a subliniat că a dat indicaţii inspectorilor de stat ai muncii să intervină în toate cazurile când au loc încălcări vizibile ale normelor de securitate şi sănătate în muncă, sunt practicate angajările informale sau traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă în interiorul ţării.
Anterior însă controalele inopinate erau interzise pentru aceşti inspectori, în corespundere cu Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, care, în opinia lui Dumitru Stăvilă, s-a aflat, chiar din start, în contradicţie cu actele de drept internaţional.
„Este bine că, în decembrie 2014, plenul Curţii Supreme de Justiţie a conchis că această lege contravine prevederilor convenţiilor 81 şi 129 ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a indicat instanţelor de judecată asupra aplicării corecte a legislaţiei”, a apreciat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.
Riscurile profesionale
Foto: vocea.md
Simion Zamfir, şeful Centrului de sănătate ocupaţională din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, a specificat că în economia naţională persistă diverşi factori de risc la locul de muncă.
Cei mai frecvenţi dintre aceştia ţin de substanţele chimice, toxice şi pulberi, zgomot, vibraţii, câmpuri electromagnetice. Alţi factori de risc sunt suprasolicitarea fizică, poziţia în timpul serviciului, lucrul în criză de timp sau în schimbul de noapte.
În ultimii ani, au apărut noi factori de risc profesional, precum gripa aviară sau porcină, mucegaiul negru din climatizoare cu efect alergen şi cancerigen, expunerea la radiaţii ultraviolete, intensificarea muncii, activitatea peste program, suprasolicitarea fizică etc.
Simion Zamfir a mai constatat că, dacă nu sunt înregistrate victime ale bolilor profesionale, nu înseamnă că ele nu există. Problema constă în diagnosticarea ineficientă, pe fondul pregătirii insuficiente a membrilor comisiilor medicale în materie, al insuficienţei specialiştilor în patologii profesionale, neglijării de către salariaţi a simptomelor de boală profesională, lipsei utilajului şi echipamentului necesar.
Profilaxie şi reabilitare
Iurie Osoianu, vicedirector general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, a menţionat că, în prezent, sistemul de sănătate din ţara noastră este împovărat de numărul mare al pacienţilor cu maladii cronice. Acestea sunt cauzate, în principal, de modul de viaţă nesănătos, condiţiile nocive de muncă şi traumatismele obţinute în timpul serviciului.
Vicedirectorul CNAM a promis să înainteze o iniţiativă privind instituirea, începând cu 2016, a unui nou compartiment în cadrul concursului de premii în sănătate, destinat întreprinderilor cu cele mai inofensive locuri de muncă.
Totodată, CNAM prevede alocarea, în viitor, de surse financiare pentru promovarea securităţii şi sănătăţii în muncă din fondul de profilaxie, precum şi majorarea fondurilor pentru reabilitare, inclusiv a salariaţilor care lucrează în condiţii nocive, a specificat Iurie Osoianu.
În cadrul aceleiaşi întruniri, a fost oficiat un serviciu divin de pomenire a angajaţilor care au decedat, în 2014, în accidente de muncă, iar rudelor acestora le-au fost acordate ajutoare materiale.
