Întreprinderile social-economice ar putea servi în viitor drept instrument important în sporirea accesului la piaţa muncii pentru mai multe categorii de persoane dezavantajate, printre care cele cu dizabilităţi, şomerii de lungă durată, dar şi tinerii. Un seminar axat pe familiarizarea specialiştilor din ţara noastră cu modelul austriac al întreprinderilor de acest fel a fost organizat, recent, la Chişinău.
Laura Grecu, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a menţionat, în context, că legislaţia naţională le asigură persoanelor cu dizabilităţi drepturi egale cu ale altor cetăţeni în diferite sfere. Acestea ţin de protecţie socială, asigurare medicală, reabilitare, educaţie, muncă, viaţă publică, mediu fizic, transport, tehnologii, sisteme informaţionale.
„Este vorba despre o gamă largă de servicii şi instituții, atât publice, cât şi private. Acum, persoanele cu dizabilităţi nu mai sunt privite doar prin prisma medicală sau a faptului că autorităţile publice le atestă capacităţile de muncă pe care le mai au. Important e faptul ca acestea să fie şi valorificate”, a apreciat Laura Grecu.
Prevederi legale
Legislaţia naţională defineşte unităţile economice specializate ca întreprinderi şi organizaţii cu capital statutar deţinut în proporţie de sută la sută de societăţi şi asociaţii obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, în aceste unităţi este necesar ca cel puţin 50 la sută din numărul total de lucrători să fie persoane cu dizabilităţi.
Antreprenoriatul social ar putea îmbunătăţi viaţa persoanelor defavorizate |
Totodată, Legea bugetului de stat pentru 2014 a prevăzut unele facilităţi pentru un şir de întreprinderi fondate de persoane cu dizabilităţi. Este vorba despre subvenţionarea unei părţi din cotele de contribuţii de asigurări sociale şi mijloacele necesare pentru procurarea de utilaj şi materie primă. În acelaşi timp, întreprinderile specializate beneficiază, conform legii, de anumite scutiri la plata TVA la importul de materii prime, precum şi pentru mărfurile şi serviciile oferite.
„Scopul principal al discuţiilor în această chestiune este identificarea celui mai bun model pentru ţara noastră de întreprinderi social-economice, iar experţii austrieci ne-au împărtăşit din experienţa proprie, care în cazul ţării lor este una foarte bogată”, a concluzionat Laura Grecu.
Un sistem mult mai bun
La rândul său, Gero Stuller, ataşatul pentru Muncă, Afaceri Sociale și Protecţia Consumatorului din cadrul Ambasadei Austriei la Chişinău, a dat asigurări că ţara sa va susţine Republica Moldova în procesul de identificare a unui sistem viabil de integrare în câmpul muncii a diferitelor categorii de persoane dezavantajate, inclusiv a celor cu dizabilităţi.
„Specialiştii din Republica Moldova se pot ghida de experienţa statelor europene, printre care e şi Austria, pentru a elabora un sistem care să corespundă necesităţilor proprii şi care ar putea fi mult mai bun decât cele existente acum în alte ţări. Sistemul în cauză ar putea să cuprindă nu doar persoanele cu dizabilităţi, ci şi alte categorii care, din anumite motive, întâmpină dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii”, a subliniat Gero Stuller.
Al treilea sector
Tudor Copaci, viceministru al Economiei, a apreciat că economia socială este o formă alternativă de dezvoltare economică echitabilă, responsabilă şi democratică, supranumită şi al treilea sector. La rândul său, antreprenoriatul social are menirea de a ajuta la incluziunea socială a persoanelor marginalizate sau cu handicap, la încurajarea ocupării forţei de muncă la nivel local sau susţinerea activităţilor sociale ale unor organizaţii neguvernamentale.
„În contextul actualei crize globale, economia socială reprezintă una dintre soluţiile viabile cu un potenţial semnificativ pentru crearea şi asigurarea locurilor de muncă. Ea este pentru ţara noastră o direcţie extrem de importantă, care va ajuta un număr mare de cetăţeni din categoriile dezavantajate să se integreze în societate şi să obţină un acces mai uşor pe piaţa muncii”, a adăugat viceministrul.
La graniţa antreprenoriatului so-cial se află un şir întreg de afaceri sau proiecte ce pornesc de la nevoile unor comunităţi sau grupuri de oameni care reuşesc să identifice o cale durabilă de a răspunde acelor necesităţi. Prin obiectivele şi beneficiile lor, antreprenoriatul rural, agroturismul, agricultura biologică, micile ferme ecologice, cooperativele sau reţelele de mici fermieri şi meşteşugari se regăsesc la graniţa dintre antreprenoriatul clasic şi cel social.
„Deşi e nou pentru ţara noastră, antreprenoriatul social ar putea fi un mecanism extrem de eficient pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale persoanelor defavorizate. Drept argument serveşte viteza şi amploarea dezvoltării antreprenoriatului social în multe ţări europene, în special, în ultimii 15 ani, dar şi de susţinerea de care se bucură la nivelul instituţiilor europene”, a relevat Tudor Copaci.
Reprezentanţii Ministerului Economiei au precizat că, anterior, instituţia în cauză, în comun cu alte autorităţi publice, a instituit un grup de lucru responsabil de elaborarea cadrului legal, dar şi de identificarea unor pârghii şi soluţii viabile pentru promovarea antreprenoriatului social.
Vasile Cuşcă, şeful Direcţiei politici de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a specificat că, în prezent, ţara noastră dispune doar de întreprinderi specializate.
Stimularea angajării
Totodată, autorităţile publice studiază şi posibilitatea de a prevedea şi alte forme prin care să fie stimulată angajarea persoanelor cu dizabilităţi şi a altor categorii dezavantajate. Acestea ar putea să includă persoanele aproape de vârsta pensionării, cele eliberate din detenţie, cele care au fost dependente de droguri, victimele traficului de persoane etc.
În ţara noastră sunt peste 134 de mii de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii din bugetul de asigurări sociale de stat. Pensia medie a acestora este de 950 de lei, la care se adaugă compensaţii pentru transport, precum şi, în funcţie de venituri, aceşti oameni pot primi ajutor social şi indemnizații pentru perioada rece a anului.
Legislaţia naţională prevede achitarea prestaţiilor sociale, indiferent dacă persoanele cu dizabilităţi activează sau nu în câmpul muncii. În prezent, în jur de 25 la sută din numărul total al acestor persoane sunt angajate şi din veniturile obţinute achită şi contribuţii de asigurări sociale. Există şi persoane cu dizabilităţi care lucrează fără forme legale, dar reprezentanţii Guvernului nu dispun de date privind cota ce revine acestora.
Modelul austriac
Acum doi ani, în localitatea Răzeni din raionul Ialoveni, a fost fondata o întreprindere social-economică după modelul austriac – SRL „Floare de Cireș”. Aceasta prestează servicii de catering şi oferă instruire şi locuri de muncă pentru 12 tineri cu dizabilităţi. Alte şase persoane vor fi angajate la aceeaşi întreprindere, din toamna anului curent.
De menţionat că în Austria ocuparea persoanelor cu dizabilităţi are loc prin intermediul întreprinderilor social-economice, al leasingului de personal la toate tipurile de unităţi, al firmelor integratoare şi al aşa-numitelor structuri de zi cu zi.
La seminarul cu genericul „Modelul întreprinderilor social-economice din Austria şi Republica Moldova” au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ambasadei Austriei din Chişinău, precum şi ai Sindicatelor şi Patronatelor.
Ministerul Economiei prin colaborare restrinsa cu MPSF in legislativul trecut au creat peste 50 000 locuri noi de munca, sper ca acum chiar de sunt numiti ministri de la fractiuni diferite, sa fie mentinuta acest gen de colaborare pe care au construito pina acum fostii ministri democrati.
Tudor Copaci mentioneaza ca antreprenoriatul social are menirea de a ajuta la incluziunea socială a persoanelor marginalizate sau cu handicap, la încurajarea ocupării forţei de muncă la nivel local sau susţinerea activităţilor sociale ale unor organizaţii neguvernamentale. Cred ca asta si este cel mai important in acest caz.
Daca omul are probleme de sanatate, asta nu inseamna ca trebuie de pus crucea pe dinsul. Persoanele cu dizabilitati trebuie antrenate in cimpul muncii, asta, desigur, daca ei singuri vor. Ar fi bine ca ministerul economiei sa dezvolte cit mai multe programe pentru dezvoltarea acestei ‘economii sociale’ despre care a vorbit mai sus Tudor Copaci.