„Printr-un ordin al său, angajatorul a dispus ca perioada de concediu pentru acest an să fie calculată până la 31 decembrie 2015. Prin același ordin, se stabilește că programarea concediului pentru anul viitor se va face pentru perioada de muncă 1 ianuarie – 31 decembrie 2016. Ce spune legislația în acest sens?”
Nicolae Oprea, Ungheni
Reprezentanţii Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova au precizat că acordarea concediului anual constituie un drept fundamental la odihnă, garantat prin art. 43, alin. (2) din Constituție. Or, principala finalitate a timpului de odihnă în forma concediului anual este de a permite salariaților să se odihnească și să dispună de o perioadă de destindere și de timp liber.
În acest sens, dispoziția alin. (1) al art. 113 din Codul muncii garantează o durată minimă a concediului de odihnă anual, potrivit căreia tuturor salariaților (fără excepție) li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare nelucrătoare (art. 111, alin. (1) din Codul muncii).
Concediul de odihnă anual cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice este acordat salariatului nu pentru un an calendaristic, ci pentru un an efectiv sau integral de lucru (calculat din ziua angajării la unitatea în cauză, în modul stabilit de art. 114 din Codul muncii).
În esență, concediul de odihnă anual de bază reprezintă acea formă a timpului de odihnă, prin care salariaților le este garantat un timp liber, cu o durată de cel puțin 28 de zile calendaristice pentru un an de muncă, în scopul menționat mai sus.
Cu alte cuvinte, potrivit legislației muncii, concediul de odihnă, după caz, este acordat anticipat prestării activității de muncă, fapt care nu este agreat de mai mulți angajatori, deoarece, în practica aplicării acestor reglementări legale, pot apărea situații în care salariatului i se solicită restituirea sumelor bănești plătite cu titlu de indemnizație de concediu de odihnă.
În caz de eliberare a salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a folosit concediul (în avans), angajatorul îi poate reține din salariu suma achitată pentru zilele de concediu fără acoperire cu timp de muncă. Reținerile pentru aceste zile sunt făcute în condițiile art. 148, alin. (4) din Codul muncii.
Astfel, în cazul în care perioada de referință pentru calculul concediului de odihnă anual este stabilită de angajator, indiferent de data angajării acestuia, între 1 ianuarie și 31 decembrie a anului respectiv, aceasta constituie o abatere de la reglementările legale în domeniu, motiv pentru care acțiunile angajatorului pot fi contestate la Inspectoratul de Stat al Muncii sau în instanța de judecată, au constatat reprezentanţii Departamentului juridic al CNSM.