A face sau a nu face afaceri în Moldova?

Deseori problemele sociale majore cu care se confruntă ţara noastră duc la răspândirea unor fenomene negative dăunătoare. Astfel că migraţia persoanelor care sunt în cău­tarea unui loc de muncă, salariile în plic, munca la negru – sunt doar câteva din aceste fenomene, care sporesc rata şomajului. Nu totul însă pare a fi pierdut. În ultimul timp, mai mulţi cetăţeni ai ţării noastre au demonstrat că se poate de obţinut profit muncind legal. Ei au investit în afaceri care deja dau roade în ciuda faptului că sistemul din Re­publica Moldova nu prea oferă şanse întreprinzătorilor de a se dezvolta.

 

Legume moldoveneşti, crescute în stil grecesc

 

Soţii Teodor şi Alexandra Gherghelaş din satul Olişcani, raionul Şoldăneşti, cultivă le­gume de 15 ani. Aceştia cultivă legume în sere, apoi comerci­alizează producţia la piaţă. În acest an, familia Gherghelaş a hotărât că o astfel de afacere tre­buie modernizată. Zis şi făcut. Au comandat o seră tocmai din Grecia. Graţie noii tehnologii în mai puţin de o lună familia din Olişcani a reuşit să iasă cu legu­me la vânzare. Este unica seră în raion care permite aplicarea noilor tehnologii de producere a legumelor. ”Ne-am hotărât să comandăm sera, deoarece vrem să lărgim afacerea. Ne gândim să încheiem contracte cu pieţele de desfacere din Chişinău sau chiar de peste hotare”, a spus Alexan­dra Gherghelaş. Ea a fost şi cea căreia i-a venit ideea.

 

 

„Soţia e de prin părţile su­dului, iar acolo toţi cresc legu­me în sere. Mi-am zis de ce să nu încercăm şi noi”, povesteşte Teodor Gherghelaş. Chiar dacă au suportat cheltuieli mari, Ale­xandra şi Teodor Gherghelaş nu regretă şi spun că nici în ruptul capului nu ar merge la muncă peste hotare. „Se poate câştiga bine şi acasă alături de copii”, spun ei. Doar că au mare nevoie de ajutor de la stat. Cei trei co­pii din familie îşi ajută părinţii în permanenţă, însuşind toate secretele meseriei. Anul acesta însă vor depune mai puţin efort. Asta pentru că prin intermediul unui proiect au câştigat un ca­zan modern, dar şi un sistem de irigare prin picurare. În sera fa­miliei se găsesc mai multe legu­me – roşii, castraveţi, dovlecei şi chiar un fruct exotic care, spune Teodor Gherghelaş, nici nu ştie cum se numeşte. „Dar e tămă­duitor”, a conchis Alexandra, stăpâna casei. Familia Gherghe­laş deţine şi o cotă de teren în câmp, unde au plantaţi pepeni verzi şi galbeni. Toată producţia este comercializată la piaţa din oraşul Şoldăneşti.

 

Afacere în ritm de dans

 

 

Cristina Muntean e un exem­plu de îmbinare armonioasă a pasiunii cu profesia sa. Pentru ea dansul reprezintă sensul vie­ţii. La doar 22 de ani a reuşit să demonstreze tuturor că vi­sele pot fi realizate prin muncă şi dăruire de sine. Tocmai şi-a luat diploma de licenţă în ştiinţe economice absolvind Academia de Studii Economice din Repu­blica Moldova. La prima vedere, dansul şi finanţele nu par a avea multe lucruri în comun, pen­tru coregrafa noastră studiile o ajută însă să-şi gestioneze aface­rea pe care o deţine. Şi anume, Şcoala de Dansuri „ARTdance”. „De la dansuri la finanţe şi cifre. Nu prea m-am gândit, oricum arta şi cifrele sunt două lumi paralele. Totuşi, în gestiona­rea unei afaceri sunt necesare cunoştinţele de la facultate, fie şi o afacere în dans, aşa cum o am eu. Nu consider că studiile mele la ASEM au fost în zadar. Pot îmbina studiile cu pasiunea şi poate iese o afacere de succes”, spune Cristina.

 

 

Şcoala de dansuri pentru amatori a creat-o împreună cu Victor, un bun prieten. „Am muncit câteva luni împreună. Apoi însă, el s-a implicat în alte proiecte şi şcoala mi-a rămas mie. Recunosc, este cam dificil. Dar cu dăruire de sine şi multă muncă obţin rezultatele dorite”, susţine coregrafa. Acum obţine şi venituri, datorită şcolii. Tinde să crească cât mai mult. Ideea formării unei şcoli de dans i-a apărut demult, dar nu avea timp, resurse, susţinere, curaj ca să se lanseze în afaceri.

În prezent, Şcoala de Dansuri „ARTdance” este frecventată de cinci grupe de elevi de diferite vârste. Elevii sunt mândri de antrenoarea lor. „Ea este cartea de vizită a şcolii, e carismatică, veselă. Venim aici cu plăcere”, a subliniat Diana, elevă la stilul de dans Zumba.

„Nu mă voi opri aici. Am de gând să-mi dezvolt afacerea, in­diferent de greutăţi”, a menţio­nat Cristina Munteanu.

 

O afacere călduţă necesită un pic de „sânge rece”

 

Familia Ceban-Mihailov din Republica Moldova a lansat o afacere „călduţă”, precum au bo­tezat-o consumatorii de ciupici, blăniţe, cuverturi şi alte confec­ţii din lână.

 

 

Au avut mai multe idei de afaceri până au ajuns la activi­tatea de astăzi. S-au gândit mai întâi la o fermă de iepuri, apoi li s-a părut interesantă ideea producerii de ciuperci, apoi s-au oprit la ideea unei întreprinderi de producere a ciupicilor din lână pentru toate vârstele. Trep­tat au ajuns să producem şi alte confecţii (peste 30 de denumiri) din lână de cea mai bună calita­te, prelucrate conform standar­delor, deloc alergice şi rezistente în timp. Chiar dacă sunt de pă­rere că se pot face bani şi în ţara noastră, ei spun că există pro­bleme grave cu care s-au con­fruntat şi de care încă nu au scă­pat. “În ţara noastră o problemă este mentalitatea oamenilor. Nu vrem să ni se ridice monument că iată am creat locuri de mun­că, dar măcar să vedem că statul are nevoie de micii întreprin­zători. E prea multă birocraţie peste tot.

De ce în Canada este posi­bil să iniţiezi o afacere stând la computer, iar în ţara noastră trebuie să umbli două luni cu mapa plină cu documente. Nu ştiu de ce statul a dotat FISC-ul cu funcţiile călăului. Avem un butic cu produsele noastre la Călăraşi. Cred că degeaba am angajat paznic. Cei de la FISC ne contabilizează intrările şi ieşirile din magazin”, povesteş­te Valentina Ceban-Mihailov. Mai spune Valentina că în ţara noastră este foarte greu să gă­seşti cusătorese. Şi asta, deoa­rece şcolile profesionale rămân fără studenţi, iar universităţile pregătesc doar şefi. Chiar şi aşa familia Ceban-Mihailov speră şi crede că micul lor bussines va creşte şi va deveni profitabil în ţara noastră.

 

Dragi cititori ai săptămâ­nalului și portalului “Vocea poporului”, dacă aveţi o afacere sau in­tenţionaţi să iniţiaţi una şi vă confruntaţi cu probleme de diversă natură, scrieţi o scrisoare la adresa autorului (r.vilcu@vocea.md), şi noi vom încerca să aducem cât mai aproape rezolvarea acestora.