Sindicatele și guvernarea – între dialog și confruntare

Foto: sindicate.md

Se știe, o societate mo­dernă se întemeiază pe niște principii încercate de timp, care și-au dovedit eficacita­tea, în relația dintre indivizi și stat, între angajați și patroni, pe niște piloni care au condus, până la urmă, la stabilitate și prosperitate. Este vorba, îna­inte de toate, de muncă one­stă și retribuție pe potrivă, de condiții decente de muncă, de loialitate și respect reciproc. Iar dacă una dintre părți în­cearcă să trișeze, să tragă foloase necuvenite, se rupe echilibrul social și se poate ajunge până la confruntări, tulburări în masă, cataclism social. Acestea și alte idei au trecut ca un fir roșu în dis­cursul rostit de Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, la Adunarea acti­vului sindical cu prilejul Zilei Sindicalistului.

Liderul CNSM a remarcat din start că R. Moldova tre­ce printr-o perioadă neobișnuită și extrem de dificilă. Deprecierea severă a mone­dei naționale, deteriorarea deficitului comercial, scăde­rea remitențelor în ponderea uriașă a lor în PIB, instabili­tatea politică, reformele lente

în sistemul judiciar, corup-ția sunt cele mai mari vul-nerabilități macroeconomice ce amplifică în mod dramatic tensiunile în societate.

În context, domnia sa a subliniat că sindicatele, fiind o instituție influentă a socie-tății civile, pledează pentru ameliorarea situației prin dia­log constructiv. „Nu susținem protestele antiguvernamen­tale care s-au întețit în ulti­mul timp și nu suntem adepți ai justiției  stradale. De ace­ea am și decis să organizăm această întâlnire în ajunul zi­lei de 7 iunie – Ziua  Sindica­listului, și să mergem pe calea dialogului ca cea mai corectă modalitate de soluționare a problemelor salariaților. Însă, în cazul în care din nou vocea noastră nu va fi auzită, vor fi ignorate în continuare propu­nerile noastre de a îmbunătăți situația social-economică a salariaților, vom întreprinde și alte acțiuni, mai drastice”, a subliniat Oleg Budza.

Rațiunea și înțelepciunea trebuie să prevaleze în abordarea problemelor la masa de negocieri cu partenerii sociali

Președintele CNSM a relevat fără menajamente că astăzi sindi­catele nu pot aprecia procesul dia­logului între partenerii sociali prin calificativul „satisfăcător”. Instru­mentul de bază pentru soluționarea problemelor salariaților este și rămâne a fi Dialogul social, re­glementat de Legea privind orga­nizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și ne­gocieri colective.

„Discuțiile, contactul perma­nent și negocierile în cadrul aces­tei comisii cu partenerii noștri nu pot fi substituite cu alte modalități. Însă dialogul este menținut doar formal. Abordăm probleme im­portante și luăm act de nota infor­mativă, însă lipsa de dorință de a soluționa problemele salariaților din partea partenerilor prevalează. Mai mult ca atât, ultima ședința a Comisiei naționale a avut loc în luna iunie 2014. Dar nici la ace­le ședințe nu s-au produs mari schimbări. La această comisie, de regulă, participă viceminiștrii, pe când ar trebui să fie primele per­soane din ministere. Anul aces­ta, până în prezent, nu a avut loc nici o ședință. Practic, Comisia nu activează de un an. Despre acest lucru noi am semnalat reprezen-tanților OIM”, a subliniat Oleg Budza.

El a subliniat că, în contextul in­tegrării europene, Comisia trebuie să conștientizeze responsabilitatea și rolul pe care trebuie să le aibă. Nu se poate admite diminuarea drepturilor membrilor de sindicat, a cetățenilor noștri, în general, în ceea ce privește protecția socială, ocuparea forței de muncă, egalita­tea de șanse și alte elemente socia­le importante.

Oleg Budza a mai relevat că, în condițiile unui deficit de comu­nicare, pe 2 aprilie anul curent, Consiliul General al CNSM a adop­tat o declarație către Parlament și Guvern, prin care a solicitat autorităților centrale să-și onore­ze angajamentele asumate față de cetățenii noștri, exprimate prin 14 revendicări concrete. Printre ele se regăsesc: minimizarea plății sala­riilor în plic și a „muncii la negru”, neadmiterea majorării primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, împiedicarea majorării tarifelor la energia electrică și ga­zele naturale, elaborarea unui Pro­gram de susținere a tinerilor pri­vind încadrarea în câmpul muncii și asigurarea cu locuințe ș. a.

Veriga slabă: continuitatea și solidaritatea între generații

Este cunoscut faptul că Guver­nul, după consultarea cu CNSM și Confederația Națională a Patrona­tului, a majorat cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real până la 1900 de lei. Sindica­tele însă consideră că cuantumul salariului minim în unele ramuri ale economiei naționale poate să fie și mai mare. Pe de altă parte, studiul realizat în acest domeniu confirmă că costul forței de muncă în țara noastră este subestimat și nu stimulează produc­tivitatea și calitatea muncii. Rezolvarea acestei chestiuni este posibilă prin reformarea între­gului sistem de sa-

larizare. Cu atât mai mult cu cât se știe că Republica Moldova este țara cu cele mai mici salarii în regiune.

În discursul său, Oleg Budza a abor­dat teme dureroase, precum piața muncii, locul și rolul tinerilor în țară, grija statului față de pensio­nari. El a remarcat că sistemul de pregătire a specialiștilor nu cores­punde cerințelor pieței forței de muncă. Reforma instruirii profe­sionale, implementarea principi­ilor de pregătire continuă profe­sională pe parcursul întregii vieți, precum și educația vocațională ar trebui să fie trecute la Standardele ocupaționale europene. „Șomajul în rândul tinerilor, comparativ cu alte categorii ale populației, este mai înalt. Tinerii noștri așteaptă soluții concrete. Altfel îi vom pierde. Este obligația statului de a promova politici care ar găsi modalități și căi de rezolvare a pro­blemelor tinerelor”.

Pe de altă parte, este de-a drep­tul catastrofală situația celor care au muncit o viață pentru această țară și au ajuns acum să nu aibă nici de pâine. Sindicatele insistă pentru majorarea pensiilor, in­dexarea lor în așa mod ca venitul pensionarului să nu fie mai mic decât minimul de existență. Surse în acest scop sunt suficiente în eco­nomia subterană.

Codul muncii – mărul discordiei

La Adunarea activului sindical cu prilejul Zilei Sindicalistului s-a mai discutat despre politica fiscală (sindicatele sunt categoric împotri­va introducerii cotei unice de im­pozitare a veniturilor salariaților. De exemplu, în 14 țări ale UE se folosesc de la trei până la 17 trep­te de impozitare a veniturilor per­soanelor fizice); despre evaluarea condițiilor de muncă, securitatea și sănătatea salariaților; despre noul Cod al muncii, prin care gu­vernarea vrea să restrângă drep­turile și garanțiile de muncă ale salariaților; despre instituirea tri­bunalelor muncii în soluționarea litigiilor și conflictelor colective de muncă etc.

Concluzia finală la care au ajuns participanții la întrunire este că, acolo unde lipsește dialogul între părți, pot apărea conflicte grave, care, nefiind aplanate, erodează încrederea într-o viață mai bună, încrederea în acest stat, în ultimă instanță. Iar de la neîncredere și disperare până la haos nu e decât un singur pas.