Salariul în plic pentru lucrător – beneficii pe termen scurt, pierderi pe termen lung

Republica Moldova pare să nu scape prea curând de metoda achită­rii salariului în plic. În fiecare an, prin acest mijloc, statul este pre­judiciat de circa cinci miliarde de lei. Valoarea fraudelor de acest gen este în creştere în fiece an şi fenomenul nu pare să aibă tendinţe de a se diminua. Conform prognozelor specialiştilor, în următorii ani, valoarea prejudiciilor ar putea creşte cu circa un miliard de lei din cauza plăţilor nedeclarate.

 

Ana Moldovanu, şefa Departamen­tului protecţie social-economică de la CNSM, explică creşterea acestui feno­men, în ultima perioadă, prin faptul că angajatorilor li s-au creat condiţii opti­me pentru a putea înşela statul prin legi care, într-o oarecare măsură, îi încura­jează să facă acest lucru.

De fapt, fenomenul achitării salariu­lui în plic nu va fi stârpit până când sa­lariaţii nu vor conştientiza că din cauza veniturilor nedeclarate vor avea pensii minime şi vor fi lipsiţi şi de alte înlesniri sociale.

Potrivit unui sondaj de opinie, 41% dintre moldoveni preferă salariul în plic. „Acest punct de vedere este răs­pândit în special în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 49 de ani. Pe tineri cel mai puţin îi interesează ce va fi mâine. însă, o dată cu înaintarea în vârstă, fiecare tinde spre stabilitate, inclusiv spre un post de muncă stabil, cu un salariu permanent, care îi va asigura o pensie decentă”, susţine Viorica Anto­nov, expert IDIS „Viitorul”.

 

Fenomenul achitării salariului în plic va fi stârpit atunci când salariații vor refuza să muncească la negru

 

Cele mai afectate domenii de fenome­nul muncii nedeclarate sunt agricultura, mai ales grădinăritul, construcţiile, pro­ducerea bunurilor de consum, servicii­le de îngrijire şi curăţenie la domiciliu, meditaţii.

 

Strâns cu uşa, omul e nevoit să accepte „răul mai mic”

 

„Motivul incertitudinii este că a fost modificată Legea salarizării, unde s-a introdus o sintagmă care a şi condus la înrăutăţirea situaţiei la acest capitol. Acolo e scris că salariul total al angajatu­lui nu poate fi mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Angajatorii acum pun de sus până jos 1400 de lei, oficial, şi mai departe, cum se înţeleg cu salariaţii. În plus, s-a mai introdus o prevedere precum că sa­lariul se negociază după posibilităţile angajatorului”, explică Ana Moldovanu.

Referitor la plata salariului în plic a fost şi un proiect de lege care prevede înăsprirea sancţiunilor pentru angajator şi salariat, în cazul în care ambii acceptă compromisuri ilegale.

Sindicaliştii au fost împotriva sanc­ţionării angajatului, fiindcă astfel va fi practic imposibil de a depista cazurile de evaziune fiscală. De aceea, a fost sus­pendat proiectul de lege privind sancţi­onarea salariaţilor.

Contracararea acestui fenomen ţine în exclusivitate de Inspectoratul Fiscal de Stat şi de Inspecţia Muncii. Sindica­tele au deocamdată împuternicirea de a sesiza încălcări de acest gen, dar nu şi să participe la controale, argumentul fiind că nu în toate întreprinderile există or­ganizaţii sindicale, dar acestea mai fac trimitere şi la faptul că ar fi informaţii confidenţiale. La CNSM, de cele mai dese ori, se adresează persoane care sunt în pragul pensionării sau cei cărora pensia le este recalculată.

Polina Gheorghiu, specialist prin­cipal în Departamentul protecţie soci­al-economică de la CNSM, spune că la acest capitol sunt două aspecte: când salariatul acceptă să primească salariul în plic şi când nu cunoaşte acest lucru. Există multe situaţii în care angajatorul pune unei persoane condiţia că poate să fie angajată doar dacă acceptă contabili­tatea paralelă.

„Salariatul nu are de ales. Acasă îl aşteaptă copiii, soţia se bucură că adu­ce bani, dar când iese la pensie, trebuie să ducă o viaţă la limita sărăciei”, spune Polina Gheorghiu.

 

Milioane de lei care trec pe lângă contabilitate…

 

Reprezentanţii Direcţiei generale conformare fiscală explică motivul creş­terii fenomenului achitării salariilor ,,în plic” şi al „muncii la negru” prin numă­rul mare de locuri de lucru cu o produc­tivitate joasă şi nivelul de salarizare in­suficient, ponderea înaltă a activităţilor informale, şomajul înalt în rândul tine­rilor, migrarea peste hotare a populaţiei şi globalizarea pieţei forţei de muncă. Acestea sunt doar câteva dintre proble­mele semnalate pe piaţa muncii.

„E de menţionat faptul că în societa­tea noastră munca nedeclarată creea­ză mereu iluzia de câştig şi beneficii în plus. De asemenea, majoritatea anga­jaţilor nu-şi dau seama de consecinţele eschivării de la plata impozitelor şi de impactul acesteia asupra sistemului de asigurări sociale şi asupra bugetului de stat. Concomitent, prin eschivarea de la declararea valorii integrale a salariului, atât drepturile angajatului, cât şi ale an­gajatorului, nu sunt protejate de Codul Muncii, precum şi de alte acte normati­ve specializate”, menţionează specialiş­tii de la FISC.

Este evident că nedeclararea integra­lă a salariilor achitate angajaţilor şi/sau a numărului de angajaţi de facto duce la diminuarea de către agenţii economici a veniturilor obţinute, nereflectarea tu­turor obiectelor impozabile, precum şi diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurare medi­cală.

 

 

Totodată, pentru realizarea obiec­tivului „Intensificarea controlului în scopul depistării evaziunilor şi contra­carării fenomenului „muncii la negru” din Planul de acţiuni aprobat prin Ho­tărârea Guvernului nr. 477 din 28 iunie 2011, precum şi în vederea respectării legislaţiei în domeniul raporturilor de muncă şi protejarea drepturilor salari­aţilor, s-a dispus inspectoratelor fiscale de stat teritoriale intensificarea efectu­ării controalelor fiscale la faţa locului privind respectarea legislaţiei în dome­niul raporturilor de muncă şi protejarea drepturilor salariaţilor, precum şi între­prinderea măsurilor în vederea contra­carării fenomenului „muncii la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”.

Astfel, pe parcursul anului 2013, au fost efectuate 1121 de controale fisca­le cu descindere la faţa locului şi/sau prin metode şi surse indirecte. În urma controalelor efectuate au fost întocmite 510 procese-verbale contravenţionale, în baza cărora au fost aplicate sancţiuni contravenţionale de 326,7 mii de lei şi 588 de acte de control, pe marginea că­rora au fost emise 323 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei, fiind calculate suplimentar la buget impozi­te, taxe şi alte plăţi în valoare totală de 6748,9 mii de lei, inclusiv:

* impozit pe venit reţinut din plă­ţile salariale – 392,8 mii de lei,

* contribuţii de asigurări socia­le de stat – 2 milioane 183,9 mii de lei,

* prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 358,1 mii de lei,

* alte încălcări – 3 milioane 814,1 mii de lei.

Comentariile sunt de prisos, credem. Nu şi concluziile organelor abilitate pe marginea acestor cazuri.