Problemele din educație, doar pe umerii pedagogilor?

 

 

Reforma din domeniul educaţiei a cuprins şi instituţiile de învăţământ din raionul Căuşeni. Aceleaşi probleme cu şcolile cu un număr mic de elevi. Doar că aici problema pare şi mai gravă. Raionul are hotar cu Transnistria, iar optimizarea pare a fi un proces şi mai complicat, pedagogii din stânga Nistrului bucurându-se de anumite privilegii şi preferinţe.

 

În total, raionul Căuşeni are 32 de grădi­niţe, şase din ele fiind chiar în oraşul Cău­şeni. Pe tot parcursul anului care s-a scurs, lucrătorii de la grădiniţele din centrul raional şi-au ridicat salariile cu întârzieri de circa 1-2 luni. Asta în condiţiile în care salariul mediu al educatorilor, fără deducerile impozitelor şi a plăţilor sociale, nu depăşeşte trei mii de lei, iar cel al dădacelor sau asistenţilor edu­catorilor este chiar mizer – 1000–1200 lei, incluzând toate reţinerile care reduc salariul aproape de două ori.

 

Pe tot parcursul anului 2014 lucrătorii de la grădiniţele din Căuşeni şi-au primit salariile cu întârziere

 

Preşedintele Consiliului raional al Sindi­catului Educaţiei şi Știinţei, Nina Bragari, spune că angajaţii grădiniţelor din raionul Căuşeni şi-au primit în final retribuţiile sala­riale, două dintre care din Fondul de rezervă al Guvernului, acum însă trebuie rezolvată problema achitării celui de-al 13-lea salariu sau al ajutorului material pentru anul 2014, care li se cuvine conform legii. Reprezentan­ţii organizaţiilor sindicale în repetate rânduri au abordat problema respectivă la şedinţele consiliului orăşenesc, dar de fiecare dată au­zeau drept răspuns: nu avem bani. În total, primăria Căuşeni datorează grădiniţelor cir­ca 600 de mii de lei.

O altă problemă ce persistă în cadrul in­stituţiilor preşcolare este alimentarea copi­ilor. În grădiniţele din raionul Căuşeni, un preşcolar era alimentat în medie cu 15 lei pe zi, pe când în grădiniţele din oraş, din cauza datoriilor administraţiei locale, alimentarea zilnică nu depăşea în medie 10 lei pentru un copil. Datoriile primăriei pentru alimentarea copiilor constituie circa 800 de mii de lei din norma alimentară cuvenită.

 

Marea problemă a şcolilor mici

 

În anul 2015, raionul Căuşeni a intrat cu o instituţie şcolară mai puţin. Au fost coma­sate gimnaziul şi liceul din Sălcuţa. În gene­ral, la momentul actual, în raion există 33 de instituţii de învăţământ mediu, inclusiv 15 licee. Însă, potrivit Ninei Bragari, pe viitor, numărul acestora se va reduce considera­bil, clasele fiind incomplete. De fapt, şcolile cu un număr mic de copii sunt o adevărată problemă pentru raion.

„În prezent, şcolile sunt finanţate pornind de la numărul de copii, ne explică preşedin­tele Consiliului raional al Sindicatului Edu­caţiei şi Știinţei. Pentru fiecare copil sunt prevăzuţi 8.200 de lei anual. Administraţia şcolilor elaborează bugetul pornind de la suma respectivă. În şcolile unde numărul co­piilor depăşeşte 200, veniturile mai mult sau mai puţin acoperă cheltuielile, pe când aco­lo unde elevii sunt puţini la număr, situaţia este mai gravă”.

Să exemplificăm. Există o sumedenie de plăţi care trebuie efectuate. Să zicem, supli­mentele pentru condiţiile nocive de muncă. Sau plata cursurilor obligatorii de perfecţio­nare, o dată la trei ani. În timpul cursurilor respective, pedagogilor li se păstrează sala­riul, li se achită diurna şi încă o mie de lei pentru instruire. Aceste cheltuieli nu sunt prevăzute în bugetul instituţiei, dat fiind că ele sunt calculate în funcţie de numărul de elevi ai şcolii, managerii instituţiilor de învă­ţământ fiind nevoiţi să se descurce cum pot. În şcolile cu un număr mare de elevi, direc­torii reuşesc să o facă, iar în cele unde sunt puţini copii, acest lucru este practic imposi­bil. Se ajunge la situaţia în care profesorii re­nunţă ei înşişi la suplimente, doar ca şcoala să nu fie optimizată şi să-şi păstreze locurile de muncă. În consecinţă, în unele instituţii de învăţământ se achită şi cursurile, şi supli­mentele pentru condiţii nocive, iar în altele nu se face acest lucru, astfel unii pedagogi fi­ind lipsiţi de dreptul de a primi compensaţii pentru munca lor grea.

„Nu ştiu care ar fi soluţia, pentru că noi într-adevăr nu putem face nimic. Chiar ieri, directorii şcolilor s-au plâns că nu ştiu cum să-şi achite cursurile de perfecţionare, ei au un buget deficitar”, spune Nina Bragari. Şi asta în condiţiile în care pedagogul nostru nu este protejat de lege. Elevul poate chema profesorul în instanţă în cazul în care acesta şi-a depăşit atribuţiile, pe când profesorul nu se poate proteja deloc de batjocura din partea elevului şi acesta se poate purta cum doreşte”.

 

Şcoală exemplară

 

Chiar în apropierea oraşului Căuşeni, este situat satul Zaim. Aici, redacţia „Vocea po­porului” a vizitat Liceul „A. Mateevici”, care sigur nu riscă să fie afectat de procesul de op­timizare. Liceul are mulţi elevi, un manager priceput, care ştie să distribuie raţional banii pentru a ameliora condiţiile de studii, dar şi sindicate active.

 

 

Rica Cernat, directoarea Liceului „A. Ma­teevici” din satul Zaim, raionul Căuşeni, luc-rează în domeniu de peste 34 de ani, iar în funcţie de conducere se află de 10 ani. Liceul are toate cele necesare pentru o funcţiona­re normală – încăperi utilate, sală de sport, cantină, bibliotecă, sală de festivități. Singu­rul neajuns este grupul sanitar care se află afară. Însă directoarea este hotărâtă să solu­ţioneze şi această problemă în timpul apro­piat prin realizarea unui proiect şi atragerea investiţiilor.

Liceul are 72 de angajaţi, inclusiv 44 de pedagogi şi 28 de cadre auxiliare. Aici funcţi­onează cinci clase liceale şi 10 gimnaziale. La toate categoriile de vârstă sunt clase cu pro­fil umanistic şi real, în afară de clasa a 10-a, unde s-a completat doar clasa „umaniştilor”. Numărul total de elevi este de 486.

„Bugetul pentru anul 2015 constituie 4,5 milioane de lei, care au acoperit practic toate capitolele de cheltuieli, în afară de achiziţio­narea materialelor didactice, însă ele au fost cumpărate încă în anul trecut. În procesul de distribuire a mijloacelor pe capitole de chel­tuieli au fost implicate şi sindicatele”, susţine Rica Cernat.

Administraţia este deschisă pentru coo­perare cu sindicatele şi îşi apleacă urechea la doleanţele lucrătorilor de rând. Preşedin­tele comitetului sindical al liceului, Tatiana Spatari, spune că au fost create condiţii op­time pentru activitate. „Avem toate mate­rialele didactice necesare, computere care ne ajută în muncă. Clasele sunt echipate cu televizoare Led, care pot fi conectate la in­ternet. Avem un contract de muncă, pache­tul social necesar. Pentru personalul tehnic sunt create condiţiile necesare. Am ajuns la o înţelegere cu administraţia şcolii şi asupra plăţilor pentru condiţiile nocive de muncă şi asigurarea cu echipamentul necesar”, spune Tatiana.

Liceul are şi o clasă spaţioasă bine utila­tă, unde pot veni să se odihnească şi să-şi petreacă în mod util timpul copiii cu nevoi educaţionale speciale. În timpul lecţiilor aici răsună o muzică relaxantă şi plăcută.

„Ne jucăm în tot felul de jocuri. Colorăm, decupăm, modelăm. Ajut copiii să-şi facă temele pentru acasă, îi ajut şi în timpul ore­lor de studii în clase”, susţine Ana Bragari, cadru didactic auxiliar.

„Pentru moment, toate probleme sunt puse pe umerii pedagogilor”, se plânge Rica Cernat. Familia uită despre obligaţiile sale, părinţii pleacă peste hotare, copiii rămân singuri în grija rudelor. În liceul nostru avem mulţi copii cu probleme materiale”.