O lege le va permite moldovenilor pensii facultative

Foto: asimag.ro

De mai multă vreme se discu­tă despre implementarea unor mecanisme menite să asigu­re populaţiei un venit decent după perioada de pensionare, iar drept alternativă la sistemul public de pensii sunt propuse fondurile facultative sau pilonul III. Astfel, recent, Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care reglemen­tează crearea, administrarea şi depozitarea fondului facultativ de pensii prin intermediul că­ruia moldovenii vor putea con­tribui la asigurarea unui venit suplimentar la atingerea vârstei de pensionare.

Participarea la fonduri este benevolă

Sistemul facultativ de fonduri de pen­sii se va forma pe baza contribuţiilor vo­luntare ale angajaţilor şi angajatorilor. Astfel, legea nu limitează participarea persoanelor în funcţie de vârstă sau mă­rimea contribuţiei, ci urmăreşte ideea că cu cât contribuţia este mai mare, cu atât şi pensia va fi mai mare.

Totodată, fiecare participant poate de­cide fondul de pensii la care contribuie, precum şi mărimea contribuţiei, încheind un act individual de aderare la fond. Acest plan, elaborat de administratorul fondu­lui de pensii şi aprobat de Comisia Naţi­onală a Pieţei Financiare (CNPF), conţine reguli şi condiţii, conform cărora admi­nistratorul colectează şi investeşte acti­vele fondului în scopul obţinerii pensiei facultative de către participant. Proiectul legii mai prevede că contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator potri­vit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui proces-verbal încheiat cu re­prezentanţii angajaţilor, sau negociată în mod individual.

„Directivele europene obligă statul să ofere populaţiei dreptul să-şi poată crea pensie suplimentară. CNPF are scopul să creeze suportul legislativ pentru acest lucru, altceva este dacă agenţii economici şi persoanele fizice vor avea dorinţa şi ca­pacitatea să participe la aceste fonduri. Avem un optimism moderat, deoarece acest document presupune o nouă mo­dalitate de formare a pensiilor, iar expe­rienţă în acest domeniu încă nu avem”, menţionează Iurie Filip, vicepreşedintele CNPF. El a accentuat că Legea privind fondurile nestatale de pensii din 1999 pre­supunea că pensiile pot fi formate doar de către instituţiile bancare sau companiile de asigurări, în noua lege însă este prevă­zut că orice colectiv de muncă sau cetăţe­nii care sunt uniţi prin interese comune, fără avea statut de persoană juridică, pot angaja un administrator licenţiat faţă de care CNPF va impune cerinţe prudenţiale pentru a garanta buna gestionare a aces­tor active. „E o modalitate mult mai ac­cesibilă şi sperăm că întreprinderile care au posibilităţi financiare să creeze aceste fonduri ca un supliment la pachetele soci­ale pe care le pot oferi angajaţilor săi”, a spus Iurie Filip.

În opinia sa, chiar dacă proiectul de lege a primit critici dure, acesta stabileşte reguli explicite pentru protejarea intere­selor participanţilor fondului de pensii, precum separarea activelor administra­torului de activele fondului, răspunderea administratorilor, normele de dezvăluire şi de transparenţă a operaţiunilor cu ac­tivele fondurilor de pensii etc. Respectiv, administratorii urmează să elaboreze şi să aplice un set de reguli şi proceduri inter­ne care vor asigura protejarea intereselor participanţilor la fondurile de pensii fa­cultative printr-un management eficient al riscurilor, iar în complex vor constitui o condiţie esenţială în asigurarea stabili­tăţii pieţei financiare nonbancare.

CNSM a avizat negativ proiectul de lege privind fondurile facultative

De pensie facultativă poate benefi­cia acea persoană care a atins vârsta de pensionare şi a achitat minimum 60 de contribuţii lunare. Legea prevede şi po­sibilitatea transferării depunerilor la alte fonduri, în cazul în care deponentul, spre exemplu, se mută cu traiul în altă ţară. În acest caz, va achita fondului o penalitate de până la 5%, dacă transferul are loc în decursul primilor trei ani, după această perioadă – transferul nu este taxat.

Urmează să fie creat şi un Fond de garantare a contribuţiilor

Pentru a asigura o protecţie eficien­tă a contribuţiilor populaţiei în sistemul respectiv, CNPF impune prin lege să fie constituite şi Fonduri de garantare. Exis­tenţa unui astfel de fond este necesară pentru a asigura securitatea mijloacelor defalcate în fondurile de pensii faculta­tive şi se constituie din contribuţiile ad­ministratorilor şi furnizorilor fondurilor de pensii. În cazul în care administrato­rii sau furnizorii de pensii facultative nu vor mai putea asigura plăţile facultative de pensii, pierderile participanţilor şi be­neficiarilor vor fi compensate anume din acest fond de garantare. Astfel, pentru a obţine licenţa de activitate, administrato­rul fondului va trebui să deţină un capital statutar de 100 mii de euro, deşi, iniţial CNPF a propus ca acesta să constituie 730 mii euro. Totuşi, ca şi în cazul companii­lor de asigurări, plafonul va fi majorat la fiecare trei ani, astfel încât să se ajungă anume la această sumă.

“Un alt aspect important, ce reprezintă un avantaj în comparaţie cu alte metode de investiţii pe termen lung sunt facili­tăţile fiscale. Potrivit Codului Fiscal al R. Moldova, până la 15% din veniturile persoanei fizice se exclud din baza im­pozabilă, dacă sunt îndreptate spre pla­ta cotizaţiilor în fondurile facultative de pensii. De asemenea, un privilegiu îl con­stituie faptul că cotizaţiile sunt transfera­te în mod automat de către angajator din salariul beneficiarului, iar decizia cu pri­vire la investiţii este luată de funcţionarii competenţi ai fondului.

Foto: ankayasam.com

Astfel, oamenii sunt scutiţi de grijile legate de efectuarea unor analize ale pie­ţelor de capital, precum şi de finanţarea brokerilor şi consultanţilor financiari”, argumentează Alexandru Zgardan, ex-di­rectorul primului Fond nestatal de pensii. El explică că mijloacele financiare depu­se nu sunt proprietate a fondului şi legea stabileşte restricţii aspre pentru a nu ad­mite pierderea lor. În situaţia de faliment a depozitarului sau a managerului fondu­lui, CNPF desemnează un nou manager sau depozitar.

Practica ţărilor vecine demonstrează că sunt utilizate diferite sisteme ce asigură activitatea eficientă a fondurilor – stabili­rea unui număr minim de membri ai fon­dului, rentabilitatea minimă la investirea activelor, precum şi crearea unor fonduri de garantare, mijloacele cărora pot fi fo­losite la acoperirea pierderilor în situaţii de forţă majoră.

În cazul în care Legea privind fondurile facultative de pensii va fi adoptată şi apoi create fonduri de garantare, CNPF va ela­bora suplimentar un proiect de lege care să reglementeze sistemul de plată a pen­siilor facultative.

Maria Creminscaia, consultant prin­cipal şi expert pe probleme financiare şi social-economice, Confederaţia Naţiona­lă a Sindicatelor din Moldova (CNSM), susţine că “Noul proiect de lege prevede că participantul va fi obligat să achite dobânda şi penalităţile în cazul în care contribuţia nu este achitată din vina an­gajatorului, pensia facultativă se supune reglementărilor legale privind impozita­rea pensiilor şi executarea silită, cheltu­ielile legate de plata pensiei facultative vor fi suportate de către participant. Oare poate fi acordată încrederea salariaţilor acestor societăţi?”.

În viziunea sa, adoptarea acestei legi nu va îmbunătăţi bunăstarea pensionari­lor şi va crea un risc de pierdere a venitu­rilor care vor fi transferate la fondurile de pensii facultative.

“Populaţia are experienţa tristă a fon­durilor de investiţii şi se teme să nu-şi piardă banii depuşi în aceste fonduri fa­cultative, cu atât mai mult cu cât legea nu stabileşte cine va fi garantul. Deci, parti­cipantul, adică persoana fizică îşi asumă toate riscurile, ceea ce nu este tocmai co­rect”, spune Maria Creminscaia.