Fără progrese în combaterea torturii în locurile de detenție

Galina Munteanu
Vocea Poporului, 10.07.2018

   

Situația privind combaterea tor­turii în locurile de detenție din Republica Moldova, pe parcursul anului 2017, nu atestă progrese față de anii precedenți. Mai mult decât atât, aceasta se înrăutățește. Concluziile se conțin în Raportul de activitate al Consiliului pentru Prevenirea Torturii (CpPT) pentru anul 2017. Cu toate acestea, consi­liul apreciază eforturile instituțiilor statului orientate spre respectarea drepturilor persoanelor aflate în detenție.

 

Aprecierea dată de CpPT a luat în calcul evenimentele care au avut loc în a doua ju­mătate a anului 2017.  Este vorba de cazul Andrei Brăguță (bătut în Penitenciarul nr. 13 până s-a stins din viață), situația femeii care se presupune că a fost maltratată în Spitalul Clinic de Psihiatrie din or. Codru, precum și creșterea numărului de sesizări adresate procuraturii privind tratamentele inumane și degradante. Dacă, în 2016, au fost înregistrate 538 de sesizări,  în 2017 au fost 569.

 

Poliția aplică forța în exces

În raportul prezentat se menționează că, în locurile de detenție din cadrul in-stituțiilor subordonate Ministerului Afa-cerilor Interne, angajații poliției aplică în exces forța față de persoanele reținute, chiar dacă în anumite situații nu este ne­cesară aplicarea acesteia în genere. Perso­nalul este 

instruit insuficient, iar examina­rea medicală este defectuoasă. Examenul medical al persoanelor reținute, prescris obligatoriu, în multe cazuri nu este asigu­rat sau este formal.

Cât privește locurile de detenție ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiției, con­siliul constată aplicarea practicilor abuzive față de deținuți, inclusiv abuzuri verbale la adresa femeilor deținute.

 

Numărul cazurilor de suicid în penitenciare, în creștere

„Supraaglomerarea este inacceptabilă, în majoritatea cazurilor nu este respectat standardul de 4 metri pătrați per deținut. Este îngrijorător și fenomenul tentative­lor de suicid și automutilările la deținuți, care este în creștere, fapt ce indică insu-ficiența suportului psihologic oferit”, se menționează în raport.

Membrii consiliului au recomandat per­sonalului să trateze egal și nediferențiat toate persoanele deținute și să revizuiască procedurile de examinare a cazurilor de deces în detenție.

În locurile de detenție din cadrul Cen­trului Național Anticorupție, per general, drepturile persoanelor deținute sunt res­pectate, iar condițiile de detenție sunt re­lativ bune. Totuși, persistă practica limitării dreptului la un apărător și la întrevederi cu apărătorul, dar și lipsa unei comunicări accesibile deținuților în ceea ce privește drepturile și obligațiile pe care le au.

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a remarcat faptul că legislația este imperfec­tă la capitolul sancționării celor care nu res­pectă drepturile omului și restricționează accesul în penitenciare a membrilor Con­siliului pentru Prevenirea Torturii.

Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, a declarat că problema violenței în locurile de detenție, în special, atunci când vorbim despre copii, trebuie să fie pe agenda autorităților, pen­tru a fi rezolvată cât mai curând.

În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 16 hotărâri ce vizea­ză Republica Moldova, dintre care opt se referă la violarea art. 3 al Convenției Euro­pene a Drepturilor Omului (CEDO) – inter­zicerea tratamentului degradant, inuman și a torturii. Ponderea violării acestui arti­col rămâne impunătoare – 25% din totalul condamnărilor.

La 1 ianuarie anul curent, în locurile de detenție din Republica Moldova se aflau circa 12 mii de persoane. În țară sunt 61 de penitenciare.