27 mai 2019
Chisinau
Fără categorie

Cum s-au ales barosanii cu rutele cele mai profitabile?

Loading
Fără categorie Cum s-au ales barosanii cu rutele cele mai profitabile?
Cum s-au ales barosanii cu rutele cele mai profitabile?
microbuse-chisinau

Foto: vocea.md

Cum se explică faptul că rutele bănoase au ajuns să fie gestionate de unele întreprinderi, iar cele cu încasări mici au fost date altor agenţi economici? De unde asemenea discri­minare? Ion Mămăligă, preşedintele Asociaţiei Transportatorilor Privaţi, pune această nedreptate pe seama imperfecţiunii condiţiilor de organizare a concursului municipal de arendare a rutelor şi a regulamentului ce reglementează activitatea operatorilor din transportul maxi-taxi. În viziunea lui, rutele trebuiau scoase la licitaţie „la pachet”, ast­fel încât oferta să includă o rută mai rentabilă şi alta mai puţin profitabilă.

 

 

(Continuare. Vezi partea I, partea II)

 

Regulamentul strâmb, numele şi mita şi-au avut efectul

 

Dar, dincolo de acest argu­ment, mai există şi o altă explica­ţie, care mi se pare nu mai puţin convingătoare. Ea vizează condu­cători ai întreprinderilor ce s-au ales cu rutele cele mai bănoase. Bunăoară, Afanasie Smochin, toată lumea ştie, a fost conducă­tor al Ministerului Transporturi­lor, iar potrivit ultimei informa­ţii, acesta a exercitat şi funcţia de șef al structurii de transport al primăriei capitalei tocmai în perioada când lua naştere busi­nessul cu rutele maxi-taxi în Chi­şinău. Despre Nicolae Seredneac se vorbeşte că a început afacerile în transport împreună cu Afana­sie Smochin, dar s-a despărțit ul­terior de acesta din urmă şi este pe cont propriu, iar acum are trecere la primărie. Mihai Reus este fratele unui fost deputat şi se vorbeşte că cu ajutorul aces­tuia s-ar fi lansat în afacerile cu transportul maxi-taxi. De fraţii Chiriac nici nu mai vorbesc, unul compozitor cunoscut, altul poet, încât orice uşă de la primărie les­ne se deschide în faţa autorităţii lor.

 

Citește și: Monopolul „băieţilor șmecheri”

 

Dar cum a început businessul cu microbuzele în capitală? În anii 90 ai secolului trecut, cu o mică investiţie într-o rablă de microbuz adus de peste hotare, cu o pilă la primărie sau o mită contra unei semnături a prima­rului sau a viceprimarului capi­talei, puteai obţine o autorizaţie de la autoritatea locală pentru a practica activitatea de transpor­tare a pasagerilor pe orice rută de microbuz. Tocmai atunci toţi funcţionarii de la primăria capi­talei, din administraţia centrală, procurori, judecători, poliţişti şi-au pornit afaceri în acest dome­niu. Este adevărat că la începutul anilor 2000 cadrul regulatoriu a devenit un pic mai aspru, însă oricum cel puţin 1-2 funcţionari ai primăriei şi-au păstrat contro­lul asupra activităţii transportu­lui cu maxi-taxi. Chiar dacă s-a organizat concursul de selectare a agenţilor economici care să ad­ministreze cele 66 de rute de ma­xi-taxi în anul 2001, persoanele care au pornit afacerile în acest domeniu, profitând de funcţia publică, de pile, mită, au conti­nuat să facă bani din investiţii mici, acumulând venituri mari zilnice de la locuitorii capitalei, fără a arăta totdeauna respectul cuviincios.

 

Administratorii plătesc la stat aproape de zece ori mau puţin

 

Cam ce venituri zilnice pot fi obţinute de la un maxi-taxi? Cei de la primărie, după cum v-am relatat, habar nu au, iar admi­nistratorii şi şoferii microbuzelor nu vă vor spune nimic niciodată, pentru că există în acest sens un pact de cârdăşie între „stăpân” şi şoferul de microbuz: amândoi vor să plătească cât mai puţin la stat. Totuşi, recurgând la o stra­tagemă din considerente pro­fesionale, am reuşit să-l descos pe un şofer care activează pe o rută maxi-taxi cu un flux mediu de călători. Acesta, care mai este şi proprietar de microbuz, mi-a vorbit că, în medie, zilnic, în­casează de la călători cam 800 de lei, dintre care 300 de lei îi dă „stăpânului”, iar lui îi rămân 500 de lei. Adică, lunar, ar rezul­ta câte 15 mii de lei. Dar, având în vedere că acesta nu lucrează chiar în fiecare zi, mai tăiem 2-3 mii de lei.

 

Citește și: Vor tarife majorate, dar ascund veniturile

 

Dar din ce sumă se calculează şi se plăteşte impozitul pe venit al acestuia? Din salariul minim indicat în contractul de muncă, care constituia până mai deu­năzi 1400 de lei. De unde rezultă că „stăpânul” achită impozite pe venit de aproape 10 ori mai mici faţă de veniturile reale obţinute. Acum aţi înţeles cui îi convine ca şoferii de maxi-taxi să nu dea bi­lete de călătorie pasagerilor?!

 

(Va urma)

 

Deşi este public, acest domeniu a fost acaparat de un grup de persoane influente, cu pile şi relații, s-a trans­format într-o gaură neagră, unde se spală sume imense de bani: concurenţă neloială, evaziune fiscală, muncă la „negru”, adică întregul buchet al economiei subtera­ne. Fără a exagera ceva, voi spune că sfera dată de ser­vicii publice din capitală a devenit un tărâm interzis, încât este imposibil de a porni o afacere.
  
La același subiect
Citiți-ne pe Telegram
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com