Ziua Internațională a oamenilor în etate

Tinerețea fără bătrânețe, rămâne un mit pentru omenire, în special pentru R. Moldova. Avem o societate îmbătrânită, iar numărul pensionarilor continuă să crească alarmant, astfel că în 2050 aceştia vor constitui 30% din populaţie, spun spe­cialiştii. Și asta în condițiile în care puțini moldo­veni ajung la vârsta de pensionare, iar două din trei femei de peste 70 de ani sunt văduve.

 

Demografii şi sociologii trag alarma: numărul persoanelor în vârstă creşte continuu – dacă în 2006 o pătrime din popula­ţie avea peste 50 de ani, apoi în 2010 procentul acestora a ajuns la 28%. Din cauza migraţiei, va fi tot mai greu de a-i asigura pe cei vârstnici cu pensii, iar pova­ra va fi tot mai mare pe umerii celor care muncesc, se arată într-un studiu. „În anul 2050, care nu e aşa departe, pensio­narii vor reprezenta peste 30% din moldoveni. O altă treime vor fi copii şi tineri care nu sunt angajaţi, iar o bună parte din conaţionalii noştri vor fi plecaţi peste hotare.

 

De bătrâni conducerea își aduce aminte, de obicei, doar de sărbători sau în ajunul alegerilor

 

Astfel, vom avea un feno­men când un salariat va fi ne­voit să întreţină mai mult decât un pensionar”, susţine Boris Gâlcă, reprezentant adjunct al Fondului ONU pentru Po­pulaţie în Moldova, în studiul „Îmbătrânirea populaţiei în Republica Moldova”, realizat împreună cu alți demografi, în 2011. Raportul arată că în ul­timii zece ani, numărul pensi­onarilor cu grad de invaliditate la vârsta de 50 de ani sau mai mult a crescut de la 63.276, în 2000, la 94.151 în 2010. În acelaşi timp, datele sondajului evidenţiază că cei mai vulnera­bili sunt oamenii ajunşi la 70 de ani, când numărul femeilor îl depăşeşte mult pe cel al băr­baţilor, iar 70% dintre acestea sunt văduve.

În lume există mai multe ti­puri de pensii asigurate de stat, contribuţii benevole şi sistemul de fonduri private. Noi folosim doar sistemul de pensii socia­le. Una dintre soluţii ar putea fi egalarea vârstei de pensio­nare – 62 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei”, propune reprezentantul ONU. Oficialii din domeniu sunt însă de altă părere. „Avem nevoie de politici noi. Se discută pro­blema egalării vârstelor de ie­şire la pensie. Doar că femeile au două servicii – şi la lucru, şi acasă. Poate, peste vreo 20 de ani va fi posibil”, menţionea­ză Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

 

Cadou din partea statului

 

De bătrâni conducerea își aduce aminte, de obicei, doar de sărbători sau în ajunul ale­gerilor. Anul acesta, de ziua lor, unele persoane de vârsta a treia vor primi ajutoare mate­rial în valoare de 350 de lei.

În anul curent, în acest scop, din bugetul de stat au fost alo­cate 5,5 mil. lei. Banii vor fi alocați prin intermediul fon­durilor locale de susţinere so­cială a populaţiei.

În municipiul Chişinău vor fi acordate ajutoare unice pen­tru 1000 de persoane în etate, a câte 350 lei, din mijloacele bugetului de stat şi municipal, persoanelor care au atins vâr­sta de 80 – 99 ani.

Am întrebat câțiva bătrâni ce părere au despre acest aju­tor material?

 

Vox populi

 

Raisa Baltaga, pensionară din Chișinău:

 

“Am lucrat în viața mea 30 de ani la o fabrică în calitate de cusătoreasă și 30 de ani am fost garde­robieră la un sanatoriu din capitală. Am o pensie de 900 lei care abia îmi ajunge pentru întreținerea apartamentului. Uite acum merg să iau niște medi­camente. Sunt cardiac și dau o groază de bani pe me­dicamente. Așa că este binevenit orice fel de ajutor bătrânilor”.

 

Elizaveta Parfeniev, 63 de ani, pensionară:

 

 

“Sunt născută la Că­lăraşi, am lucrat până la 20 de ani în sere, apoi am venit la Tehnicu­mul Financiar- Bancar, după care am început să lucrez în comerţ, la Chișinău.

Din cauza reformei lui Gorbaciov, care zi­cea să ajutăm bătrâ­nii, ne-am întors la ţară, atunci când s-au desființat magazinele și fabricile. Acum am o pensie de 730 lei. Cum să mă descurc, dacă de acum trei ani îmi vine pentru două camere 1750 lei pentru servicii comunale? De unde să plătesc eu aceşti bani? Soţul a decedat. A lucrat 15 ani maistru la troleibuze. Acum sunt nevoită să muncesc, să vând aici, în parc ca să-i pot achita con­tractul la universitate nepoatei. Primesc aici 120 de lei pe zi şi stau în picioare și în frig. În timp de 25 de ani am primit doar de două-trei ori câte 350 lei, pe când se recomandă în fiecare an. Oare asta e susţine­re pentru o femeie bătrână? Ar trebui să avem măcar 2000 de lei pensia”.

 

Dl Valeriu (n-a vrut să-și prezinte nu­mele), 70 de ani, fost-conferenţiar universitar, doctor în medicină:

 

”Statul nu susţine deloc bătrânii – nici material, nici moral. Cei mai necăjiţi oameni sunt cei în etate. Nu dispun de susţinere, iar copiii şi nepoţii au plecat peste hotare. Mie îmi ajunge pensia, dar sunt per­soane care au 500-600 de lei din care trebuie să se întreţină. Sunt doctor în medicină, dar, din păcate, n-am nici 2000 de lei pensie. Cu părere de rău soci­etatea tânără este dictată de ban, ca în sistemul capi­talist. Ei ştiu că societatea n-are nevoie de dânşii. Dacă în spate ai pe cineva bogat, înveţi uşor. Ar fi bine să existe în sate şi oraşe nişte ospătării care să deservească bătrânii măcar o dată în zi…”

 

Gheorghe Costin, 92 de ani, pensionar:

 

 

”Am lucrat 40 de ani agronom. Am o pensie de 1100 lei, dar a fost și mai mică până acum. Dacă ne-am uita după starea soci­ală, e mai bine acuma, decât înainte. Pen­tru că acum primesc pentru participare la I

Război Mondial, pen­tru medalie – 450 lei, compensația pentru

gaz de 400 de lei pe timp de iarnă. Îmi ajunge pentru întreţinere. Să­nătatea e mai slabă. Vin aici în parcul central şi stau puţin pe o bancă, apoi merg în altă parte. Eu n-am nicio pretenţie faţă de stat. Sunt greşeli multe, multe neplăceri în politică, asta însă nu ţine de competenţa noastră, ci a celora din Parlament. Eu mă simt mulţumit de viaţă. Generația tânără trebuie să muncească, nu să umble cu nimicuri, să producă ceva, foarte mulţi doar aşteaptă să le dea ceva, dar de unde, ei nu întreabă.”

 

Marșul generațiilorMinisterul Muncii, Protecției Sociale și Famili­ei în parteneriat cu Help Age International în Re­publica Moldova și Fondul ONU pentru Populație a lansat campania „Vârsta cere acțiuni”. Este prima campanie globală, care oferă posibilitatea persoanelor în etate să interacţioneze cu autori­tăţile şi să-şi expună punctul de vedere asupra modului în care pot obţine un trai decent şi să­nătos. Cu această ocazie, partenerii au organizat sâmbătă, 28 septembrie, Marșul Generațiilor. Evenimentul se înscrie în șirul acțiunilor organi­zate cu ocazia Zilei Internaționale a Oamenilor în Etate, marcată la 1 octombrie pe întreg ma­pamondul, cu genericul „Vârstnicii au o viață în spate. Profită de înțelepciunea lor”. În 2012, în Republica Moldova erau înregistrați oficial 544 379 de persoane cu vârsta cuprinsă în­tre 60 și peste 85 de ani. Cei mai mulți au între 60 și 64 de ani. Mai mult de jumătate sunt femei.