70% din populația în vârstă de 55 ani şi mai mult din Republica Moldova au șanse limitate de a îmbătrâni activ și sănătos. Este una din concluziile studiului „Indicele de îmbătrânire activă în Republica Moldova”, elaborat de Centrul de cercetări demografice, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație.
Indicele de îmbătrânire activă este un indicator care măsoară situația actuală a populației în vârstă de 55 de ani și peste în țările Uniunii Europene. Moldova este una dintre primele țări din afara UE care a elaborat acest Indice.
Republica Moldova prezintă restanțe semnificative la toate domeniile Indicelui de îmbătrânire activă și componentele acestuia. Astfel, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populația de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 de ani (49% și, respectiv, 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și, respectiv, 31,5%. Doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar 1/3 din vârstnici.
Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă, precum și un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE (practic, cu zece ani mai mică). Printre alți factori se numără nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%), spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).
Vârstnicii din Republica Moldova au deprinderi limitate în
utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9%, comparativ cu 40,8%, media înregistrată în țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3%, comparativ cu 4,5% în țările UE).
Diferențe semnificative ale Indicelui de îmbătrânire activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de îmbătrânire activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați e de 29,2 puncte.
Moldova are
o capacitate foarte redusă pentru
îmbătrânirea activă
Prezentând rezultatele analizei, Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare științifică, coordonatoare a Centrului de cercetări demografice, a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale, care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației.
„În țările cu cel mai înalt punctaj, precum Suedia (44,9), Danemarca (40,3), Olanda (40), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39), implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt. Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie, peste 17%, implicare politică – 31,4%. 8 din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și medical ridicat, fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.
În baza rezultatelor studiului au fost propuse un set de recomandări cu accent prioritar pe trei domenii: (1) sănătate, prin acțiuni orientate spre profilaxia bolilor și asigurarea cu servicii de calitate, accesibile și echitabile; (2) participare prin asigurarea integrării în câmpul muncii a persoanelor în vârstă; (3) securitatea prin sporirea siguranței mediului de trai, inclusiv adaptat necesităților vârstnicilor (infrastructură, transporturi, clădiri etc.), prevenirea violenței, a abuzului și discriminării persoanelor în vârstă.
