Satele Moldovei, odinioară pline de viață și prosperitate, se confruntă astăzi cu o realitate dură. Pensiile mici, lipsa oportunităților economice și exodul tinerilor au transformat multe localități în umbre ale ceea ce au fost odată.
Vârstnicii din Moldova rurală se confruntă cu o realitate dură: pensia minimă sub 3000 lei este insuficientă pentru a acoperi nevoile de bază. Mulți se luptă să aleagă între a se încălzi sau a mănânca, a-și plăti facturile sau a-și cumpăra medicamente.
„Nu știu cum o să mă descurc luna asta”, spune o pensionară din Crihana Veche. „Pensia îmi ajunge doar pentru pâine și medicamente. Trebuie să mă ajute copiii, altfel nu aș putea supraviețui.”
Agricultura, principala sursă de venit pentru mulți rurali, se confruntă cu probleme majore: infrastructură precară, lipsa subvențiilor și acces dificil la piețe. Lipsa investițiilor a dus la drumuri deteriorate, sisteme de irigare nefuncționale și depozite de stocare în paragină.
„Nu mai este rentabil să faci agricultură în Moldova”, spune un fermier din Telenești. „Cheltuielile sunt prea mari, iar prețurile la produsele noastre sunt prea mici. Trebuie să găsim o altă modalitate de a ne câștiga existența.”
Lipsa oportunităților de muncă determină tinerii să plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun. Satele se golesc de forță de muncă, rămânând în mare parte doar vârstnici și copii.
„Nu am de gând să rămân în Moldova”, spune un tânăr din Coșcodeni. „Nu sunt perspective aici. Vreau să îmi fac un viitor, să am o familie, și asta nu se poate întâmpla în Moldova.”
Dezvoltarea antreprenoriatului rural, investițiile în infrastructură, educație și agricultură, precum și implementarea politicilor sociale eficiente ar putea contribui la revitalizarea satelor și la îmbunătățirea calității vieții pentru cei vulnerabili.
„Moldova rurală are un potențial enorm”, spune un expert în dezvoltare rurală. „Trebuie doar să investim în oameni și în infrastructură, și satele vor reveni la viață.”
