Victime ale abuzului fizic îşi fac dreptate la CEDO

Foto: transcena.ro

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a declarat anul 2014 drept anul luptei împotriva violenţei domestice. Această declaraţie a fost făcută de Oleg Budza, preşedintele CNSM, în timpul unei întâlniri cu reprezentantele or­ganizaţiilor de femei.

Deşi în Republica Moldova sunt multe organizaţii care le întind o mână de ajutor soţiilor maltratate, organele de drept din ţară de prea puţine ori le fac acestora dreptate. Când sunt constatate astfel de cazuri, băr­batul bătăuş primeşte o amendă, revine apoi acasă şi cere socotea­lă de ce a fost denunţat. Pentru a schimba în bine mersul lucruri­lor, CNSM intenționează să vină cu un plan de măsuri în contra­cararea acestui fenomen.

Evident, împotriva violenței domestice se pronunță și organi­zaţiile internaţionale. Săptămâna trecută, Curtea Europeană pen­tru Drepturile Omului (CEDO) a obligat Republica Moldova să plătească 15.000 de euro unei fe­mei în vârstă de 31 de ani şi fiicei sale de 11 ani. Curtea Europeană a constatat violarea art. 3 şi a art. 14 din Convenţia Europeană.

CEDO a înregistrat, anul trecut, 1356 de cereri împotriva Moldovei, cel mai mare număr de cereri într-un an

Moldova a fost condamnată pentru că nu a reacţionat la vio­lenţa fostului soţ faţă de femeie. Astfel, Curtea a obligat Republi­ca Moldova să plătească 15.000 de euro drept prejudiciu moral reclamantei şi 2.150 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată.

T. M. a fost căsătorită cu M. M. din 2001 şi au un copil. Băr­batul era pasionat de jocurile de noroc. Pierdea bani la cazinouri, nu avea un loc de muncă stabil şi era înglodat în datorii. Evident, erau frecvente momentele când acesta îşi vărsa amarul asupra femeii şi fetiţei. În luna februarie 2010, ea a cerut divorţul şi par­tajarea averii. Atunci a şi început adevăratul calvar. El o bătea la cea mai mică nemulţumire.

Amenda nu era o pedeapsă prea mare

Vara, T.M. a depus plângere la poliţie şi soţul a fost penali­zat. A continuat să le maltrateze pe fosta soție și pe fiică. Aveau corpurile pline de vânătăi, fapt confirmat de expertiza medico-legală. În aprilie 2011, victima a cerut emiterea unei ordonanţe de protecţie. Proba i-a fost apro­bată tocmai peste cinci luni.

Acest caz a ajuns la CEDO. Victima a fost reprezentată de avocaţi de la Asociaţia Promo-Lex. Curtea Europeană a consta­tat responsabilitatea Moldovei, deoarece Procuratura a refuzat iniţierea unei proceduri penale împotriva agresorului, conside­rând că leziunile de pe corpul victimei nu erau o probă sufici­entă.

Potrivit avocaţilor, tot mai multe reclamaţii de acest gen vor parveni la CEDO.

Cifră-record de cereri depuse la CEDO de moldoveni

Peste o zi după pronunţarea acestei sentinţe, avocaţii de la Centrul de Resurse Juridice au organizat o conferinţă de presă în care au anunţat că, în anul 2013, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a înregistrat 1.356 de cereri împotriva Repu­blicii Moldova, cel mai mare nu­măr de cereri înregistrate într-un an. Astfel, raportând la populaţia ţării, în 2013, Republica Moldo­va se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări semnatare ale Convenţi­ei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

De cele mai multe ori, avoca­ţii apelează la CEDO atunci când organele de drept din Republica Moldova, în opinia lor, nu se pro­nunţă aşa cum ar prevedea legea. Astfel, avocaţii de la începutul proceselor se pregătesc pentru a trimite cererea la CEDO.

Cereri bune, respinse în lipsa unei comisii de analiză

Din totalul de 93.397 de ce­reri examinate de CEDO în anul trecut, 3.162 sunt cereri din Re­publica Moldova. Dintre acestea, 3.143 (99,4%) au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol. După părerea avocaţilor, multe dintre cererile depuse la CEDO sunt respinse deoarece nu exis­tă specialişti care le-ar analiza. „Examinând cererile moldove­neşti rămase la CEDO, mai mult de 70% dintre ele au şanse de succes. Putem aştepta că în anii următori numărul cererilor res­pinse şi vădit nefondate se va reduce şi va creşte numărul cere­rilor care vizează încălcări grave ale drepturilor omului”, a spus Vladislav Gribincea, preşedinte­le Centrului de Resurse Juridice din Moldova.