Viața bătrânilor noștri, o povară pentru ei și pentru țară

 

Peste un sfert din vârstnicii din Moldova (28,6%) s-au confruntat cu violenţă și abuz, iar în unul din patru cazuri abuzatorul era un membru al familiei sau un apropiat al persoanei în etate. Aceste date se conțin în unul dintre cele două studii lansate de curând în țara noastră.

 

Un studiu a fost elaborat de Banca Mondială și este intitulat „Îmbătrânirea de aur: perspecti­vele îmbătrânirii sănătoase, active și prospere în Europa și Asia Cen­trală”, iar celălalt a fost realizat de către Centrul Naţional de Cercetări Demografice din Moldova și Help Age International, fiind intitulat „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asupra vârstnicilor în Republica Moldova”. Ultimul studiu a fost elaborat cu suportul Fondului Na­ţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA).

 

Îmbătrânireade aur

 

Concluzia de bază a raportului „Îmbătrânirea de aur: perspective­le îmbătrânirii sănătoase, active și prospere în Europa și Asia Centra­lă” rezidă în faptul că pachetul de politici care abordează cu succes îmbătrânirea ar urma să acopere întregul ciclu de viață susținând educaţia, familia, munca și pensi­onarea.

Johannes Koettl, economist principal al Băncii Mondiale, a re­levat că populația din Europa și Asia Centrală îmbătrânește, însă aceasta nu înseamnă neapărat că și oamenii trăiesc mai mult. O atare situație demografică a fost deter­minată în mare măsură de reduce­rea natalității, nu de o longevitate mai sporită. În anul 2015, speranța medie de viață constituie 73 de ani, cu trei ani mai puțin decât în Asia de Est și tocmai cu 10 ani mai puțin decât în Europa de Vest. În mai multe țări din Europa și Asia Centrală, îmbătrânirea societății a fost determinată și de emigrarea tinerilor. Însă cel mai mare risc nu ține de îmbătrânirea propriu-zisă, ci de faptul că lipsește dorința ori capacitatea de a se adapta la acest fenomen.

 

Mai mult de jumătate dintre vârstnici trăiesc sub limita sărăciei

 

Johannes Koettl a mai atenționat și asupra faptului că, în timp, abilitățile nu se înrăutățesc, ci doar se modifică, iar în unele domenii cei vârstnici se manifes­tă mult mai bine decât exponenții generației tinere.

Cel de-al doilea raport, intitulat „Tăcerea nu e o soluţie: Abuzul asu­pra vârstnicilor în Republica Mol­dova”, elaborat de către experții naționali, demonstrează că peste un sfert din vârstnicii din țară au fost supuși violenţei și abuzului.

„Urmează să le asigurăm celor în etate posibilitatea de a beneficia de un tratament prietenos. Sunt necesare campanii de sensibiliza­re și informare, pentru a evita în viitor discriminările și abuzurile. Cu toții avem aceleași drepturi, in­clusiv dreptul la o viață decentă, iar acestea nu se modifică cu vârsta”, este de părere Tatiana Sorocan, director HelpAge International în Moldova.

Vorbitoarea a menționat că, pentru organizația pe care o re­prezintă, obiectivul de bază care se referă la întreaga planetă constă în implicarea vârstnicilor înșiși la soluționarea problemelor cu care se confruntă aceștia. „HelpAge tinde să asigure implicarea per­soanelor în etate în politicele care-i afectează, pentru ca respectiva ca­tegorie de cetățeni să poată trăi în siguranță, iar drepturile lor să fie respectate”.

Olga Gagauz, directorul Centru­lui Naţional de Cercetări Demogra­fice din Moldova, susține că mai bine de jumătate dintre persoanele  de vârsta a treia nu au suficienți bani pentru a-și satisface necesi-tățile, iar indicatorii cei mai înalți ai sărăciei au fost atestați în me-diul rural.

 

Peste 70% dintre victime sunt femei

 

Raportul denotă că în Moldova există cazuri de violență și abuz față de cei în etate, însă 80 la sută dintre aceste cazuri nu sunt ra­portate organelor de resort, de­oarece vârstnicii nu se adresează instituțiilor respective pentru a le solicita ajutorul. Violenţa psiho­logică și emoţională este cea mai frecventă (circa 14%), fiind urmată de cea economică (ceva mai mult de 10%) și cea fizică (aproape 4,5%). În peste 70% din cazuri, victimele sunt femei.

Mai mult, dincolo de limita să­răciei trăiesc peste jumătate din vârstnicii din ţară, circa 60% la sută dintre locuitorii satelor şi pes­te 49% dintre locuitori ai oraşelor nu au bani nici pentru minimul elementar, doar circa 30% din per­soanele în etate ating acest minim, adică au bani pentru cele mai ele­mentare lucruri. O viaţă demnă îşi pot permite doar 13% dintre ei. Printre pensionarii mai în vârstă de 80 de ani, dincolo de limita sărăciei se află 60%. Doar 1% din toţi oame­nii în vârstă au o viaţă îndestulată.

Din cauza pensiilor mici, şase din zece persoane de vârstă înain­tată au nevoie de ajutor financiar, fiecare al cincilea resimte lipsa pro­duselor alimentare, fiecare al doilea – a medicamentelor, fiecare al trei­lea – a asistenţei medicale, fiecare al zecelea pensionar are nevoie de susţinere morală şi ajutor la lucrul casnic. Totodată, fiecare al doilea îşi apreciază starea sa de sănătate ca fiind proastă şi foarte proastă. Fiecăruia al cincilea i se refuză pre­starea serviciilor medicale, atunci când ele sunt necesare.

Potrivit raportului, potențialul persoanelor vârstnice nu este fo­losit pe piaţa muncii, doar 11,6% dintre pensionarii din Moldova fiind angajaţi. Viaţa socială a ma­jorităţii lor se limitează la familie, peste jumătate din oamenii în etate (circa 58%) nu au activităţi în afara casei.

 

Reforme în sistemul de pensii

 

Ian McFarlane, Reprezentant UNFPA în Republica Moldova, a menţionat două principii funda­mentale, pe care ar trebui să se bazeze toate politicile şi acţiunile statului, ce ţin de persoanele în etate. „În primul rând, trebuie să se bazeze pe date exacte despre realitățile economice. În al doilea rând, drepturile fundamentale ale persoanelor în vârstă trebuie să stea la baza intervențiilor statului”, este convins el.

Boris Gâlcă, viceministru al Muncii, Asistenţei Sociale şi Fami-liei, a menţionat importanţa aces­tor două studii, ale căror date şi constatări sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi reajustarea politici­lor sociale din Republica Moldova şi promovarea reformelor determi­nate de îmbătrânirea populaţiei.

Cu ocazia elaborării acestor două studii, a fost abordată încă o dată problema majorării vârstei de pensionare în Moldova. Potrivit lui Boris Gâlcă, majorarea vârstei de pensionare nu se va întâmpla azi sau mâine. „Pentru a realiza aceas­tă reformă, avem nevoie de înţe­legere din partea societăţii, spune viceministrul Muncii. Când vom începe reforma, majorarea vârstei de pensionare va fi aplicată treptat, cu 3-6 luni anual, în decurs de 10 ani”.

Viceministrul a mai menţionat că este important să privim îmbă­trânirea dintr-un alt unghi de ve­dere, nu trebuie să ne temem de bătrâneţe, ci să găsim posibilităţi să ne bucurăm de această perioadă de viaţă. Şi să abordăm problema nu doar din punct de vedere al vârstei de pensionare şi al revizuirii siste­mului de pensii, dar şi al sănătăţii oamenilor vârstnici.

 

Opinia sindicatelor

 

Sindicatele luptă pentru drepturile pensionarilor, consi­derând că persoanele vârstnice au dreptul la odihnă. „Luând în consideraţie situaţia economi­că gravă din ţară şi procentul mic al celor care reuşesc să de­păşească vârsta de pensionare, dar şi ţinând cont de probleme­le la angajarea persoanelor de vârsta a treia, majorarea vâr­stei de pensionare nu ni se pare posibilă”, susţine Sergiu Iurcu, șef-adjunct al Departamentu­lui protecţie social-economică al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Sin­dicatele insistă asupra păstră­rii actualului prag de pensio­nare, iar statul să aibă grijă de persoanele vârstnice, găsind mijloace necesare pentru ma­jorarea pensiilor, al căror nivel lasă de dorit, pentru ca cei care se pensionează să poată avea o viaţă decentă”.