Un studiu recent realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) analizează impactul utilizării inteligenței artificiale (IA) generative, în special ChatGPT, asupra activității cerebrale și a procesului de învățare. Rezultatele indică o scădere clară a implicării cognitive și o reducere a capacității de memorare și procesare a informației în rândul celor care folosesc intens astfel de instrumente.
Cercetarea a implicat 54 de participanți împărțiți în trei grupuri distincte: un grup care a utilizat ChatGPT (denumit LLM group), un grup care a folosit motoare de căutare (Search Engine group) și un grup care s-a bazat exclusiv pe propriile cunoștințe (Brain-only group).
Toți participanții au fost monitorizați cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), pentru a evalua activitatea cerebrală în timpul redactării unor eseuri. Activitatea s-a desfășurat pe parcursul a trei sesiuni, în care participanții au primit subiecte inspirate din testele standardizate SAT. Într-o a patra sesiune, participanții au fost rugați să inverseze metoda de lucru: cei obișnuiți cu ChatGPT au scris fără IA, iar cei fără IA au folosit ChatGPT.
Rezultate privind memoria și implicarea cognitivă
Peste 80% dintre participanții care au folosit ChatGPT nu și-au putut aminti conținutul redactat la doar câteva minute după încheierea exercițiului. Pentru comparație, doar 14% dintre cei care au folosit motoare de căutare și aproximativ 10% dintre cei care nu au folosit nici o unealtă tehnologică au avut dificultăți similare.
Această diferență semnificativă a fost explicată prin lipsa de activare a rețelelor neuronale implicate în procesarea și memorarea informației. Practic, creierul utilizatorilor ChatGPT nu s-a angajat activ în procesul de gândire, ci a asistat pasiv la generarea textului.
Scădere a performanței în lipsa IA
Participanții care au devenit dependenți de utilizarea ChatGPT au obținut scoruri mai slabe la redactarea eseului atunci când au fost puși să lucreze fără ajutorul IA. Performanțele lor au fost sub cele ale colegilor care nu au folosit niciodată astfel de tehnologii. Acest rezultat sugerează o afectare a capacității de a construi idei, a gândirii critice și a exprimării coerente în lipsa asistenței IA.
Analiza EEG a arătat diferențe notabile între grupuri în ceea ce privește activitatea neuronală și conectivitatea cerebrală.
Grupul „Brain-only” a înregistrat cea mai puternică activare neuronală și cea mai bună conectivitate între rețelele implicate în memorie și procesare logică.
Grupul care a utilizat motoare de căutare a prezentat o activare intermediară, iar grupul ChatGPT a avut cea mai slabă activitate cerebrală, în special în zonele alfa și beta, care sunt asociate cu atenția și gândirea analitică.
În sesiunea în care participanții au fost obligați să schimbe metoda de lucru, cei din grupul ChatGPT au demonstrat o implicare redusă a rețelelor cerebrale și o dificultate crescută în reactivarea centrelor de memorie și de integrare cognitivă.
Concluzii
Cercetarea arată că utilizarea frecventă a inteligenței artificiale pentru sarcini intelectuale poate duce la o scădere a implicării cognitive, a capacității de memorare și a gândirii independente.
În timp ce inteligența artificială poate aduce beneficii de eficiență și acces rapid la informație, utilizarea necontrolată a acesteia, în special, în educație, poate produce efecte negative asupra funcțiilor cognitive esențiale pentru învățare.
Autorii studiului subliniază necesitatea reglementării și educării utilizării inteligenței artificiale în mediile educaționale, pentru a evita înlocuirea procesului real de învățare cu simpla generare de conținut.
