Un proiect de lege controversat, contestat de sindicate

Foto: sezonier24.ro

Acum jumătate de an, la un seminar organizat de către Federaţia Sindicatelor din Silvicultură „SINDSILVA”, Alexandru Volovei, preşedintele comitetului sindical al întreprinderii „Nispo­reni Silva”, se tânguia de lipsa unui act legislativ care ar  reglementa relaţiile de muncă cu lucră­torii ocazionali, numiţi zilieri. Or, întreprinderile silvicole din ţară recurg primăvara şi toamna la angajări masive de muncitori pentru executarea lucrărilor sezoniere din păduri, ceea ce naşte o grămadă de probleme în contextul relaţiilor de muncă, cum ar fi, bunăoară, întocmirea con­tractelor individuale de muncă, plata contribuţiilor în fondurile de asigurare socială, de asigu­rări obligatorii de asistenţă medicală etc.

Respins de sindicate

Ca şi cum i-ar fi auzit glasul, în scurt timp după aceasta, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami­liei (MMPSF) a elaborat proiectul de Lege cu privire la exercitarea unor activităţi necalificate cu carac­ter ocazional desfăşurate de zilieri. Însă, vorba unui fost premier rus, am vrut să fie cât mai bine, dar a ie­şit ca totdeauna… anapoda. Deoare­ce, în viziunea sindicatelor din ţară, care se reflectă în avizul Confede­raţiei  Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) la documentul cu pricina al MMPSF, „acest proiect promovează ocuparea informală a forţei de muncă şi spălarea de bani şi va conduce la încălcarea legislaţiei muncii, a Codului fiscal în vigoare şi la încălcarea drepturilor la protecţie la bătrâneţe, în caz de îmbolnăvire şi la producerea unor accidente de muncă etc.”.

Aşadar, care sunt reproşurile sindicatelor? În primul rând, CNSM consideră că respectivul proiect con­travine totalmente legislaţiei fiscale în vigoare, deoarece la capitolul im­pozitarea venitului persoanei care prestează munci ocazionale nu sunt prevăzute în mod expres scutiri per­sonale, deduceri la calcularea impo­zitului pe venit. Or, Codul fiscal pre­vede ca fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv prime­le şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un im­pozit determinat conform modului stabilit de Guvern.

Amintesc că, potrivit legislaţi­ei fiscale, orice contribuabil, per­soană fizică, cetățean al Republicii Moldova, beneficiază de dreptul la o scutire personală anuală la impo­zitul pe venit în mărime de 9516 lei sau 14148 de lei, la o scutire anuală suplimentară pentru soț (soție) de 9516 lei, cu condiția că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală, la o scutire anuală de 2124 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie, pentru care scutirea constituie 9516 lei anual. CNSM este de părere că, prin această lacună a proiectului de lege, se lezează drepturile funda­mentale ale persoanelor care mun­cesc cu ziua.

Mai mult ca atât, proiectul de Lege cu privire la exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sfi­dează Legea privind sistemul public de asigurări sociale, deoarece nu atribuie zilierului calitatea de asi­gurat în sistemul public de asigurări sociale de stat. În consecinţă, aver­tizează CNSM, această categorie de lucrători va fi lipsită de dreptul la pensie, de indemnizaţii pentru in­capacitatea temporară de muncă, de maternitate, pentru îngrijirea co­piilor, în caz de accident de muncă sau boală profesională.

Este adevărat, proiectul MMPSF preconizează încheierea unui con­tract individual dintre zilier şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, însă, din această perspectivă, CNSM pre­cizează că prestatorul de lucrări ocazionale va avea dreptul doar la o pensie minimă, la un ajutor de deces pe principii generale, nu va putea beneficia de indemnizaţii în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională.

De asemenea, proiectul MMPSF se bate cap în cap cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asisten­ţă medicală, deoarece aceasta sti­pulează că asigurarea medicală este obligatorie pentru toate persoanele, indiferent dacă sunt angajate sau nu, adică prin achiziţionarea poliţei de asigurare obligatorie de asisten­ţă medicală. Însă, ca şi în cazul asi­gurărilor sociale de stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami­liei nu îi acordă zilierului calitatea de asigurat, ci îi dă doar dreptul să încheie un contract cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, ceea ce contravine Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

Evaziune fiscală și spălare de bani

Deficienţe majore se conţin în proiectul de Lege cu privire la exer­citarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi în ce priveşte salariza­rea. Dat fiind că acesta nu prevede o evidenţă strictă a decontărilor şi eli­berării numerarului, nu stipulează o obligaţie a angajatorului de a pre­zenta zilierului o informaţie privind reţinerea impozitului, CNSM apre­ciază că, în cazul adoptării, Legea cu privire la exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri ar putea să se transforme într-un instrument de evaziune fiscală şi de spălare de bani, ceea ce va cauza un prejudiciu devastator bugetului ţării.

Discriminaţi în raport cu angajatorii

Dincolo de faptul că contravine multor prevederi ale Codului fiscal, ale legilor privind sistemul public de asigurări sociale şi de asigurare obligatorie de asistenţă medica­lă, proiectul MMPSF atinge multe drepturi ale categoriei respective de lucrători. De pildă, nu se specifică conform căror documente va fi con­firmat faptul negocierii cuantumu­lui salariului dintre zilier şi angaja­tor, ceea ce trezeşte suspiciuni în ce priveşte onorarea de către angajator a obligaţiilor convenite cu privire la remunerare. Sau, să zicem, proiectul îi dă dreptul zilierului să se adreseze organelor de resort în cazul în care i se lezează un drept fundamental. Totuşi, CNSM consideră că persoa­na care prestează lucrări ocazionale nu va fi în măsură să se folosească de acest drept, deoarece nu există un document care ar confirma exis­tenţa unui raport de muncă, se are în vedere lipsa contractului indivi­dual de muncă.

În acest context, ar mai fi de spus că proiectul conţine chiar un articol care vizează soluţionarea litigiilor apărute între zilier şi angajator, însă CNSM îl tratează ca pe unul formal, deoarece, în cazul adresării în in­stanţa de judecată, zilierul nu va dispune de documente ce ar confir­ma raportul de muncă cu angajato­rul. În consecinţă, instanţa de jude­cată nu va admite cererea persoanei care prestează munci ocazionale din perspectiva iscării unui conflict de muncă cu angajatorul.