Numărul persoanelor care cad pradă traficului de persoane a crescut alarmant în ultimul an. Dacă anul trecut oamenii legii au înregistrat 87 de victime ale traficului de persoane, în acest an, numărul lor a ajuns la 143. Este vorba de 129 de adulți și 14 copii.
Potrivit procurorilor, mai mult de jumătate din aceste persoane sunt bărbați, care au fost exploatați prin muncă, inclusiv în statele post-sovietice care fac parte din CSI. Mai exact, aceștia nu își primeau salariul discutat inițial sau erau angajați fără un contract care să le asigure drepturile, ori în condiții de muncă degradante.
De asemenea, a fost atestat și un caz de cerșetorie a unui copil exploatat în Ucraina, adăugat celorlalte cazuri de exploatare sexuală a lor, în majoritatea cazurilor, în Chișinău. În ceea ce privește exploatarea în străinătate – atât a bărbaților, a femeilor, cât și a copiilor – primul pas al traficanților este să le promită un salariu atractiv. Ajunși în țara de destinație, aceștia aflau că le sunt datori traficanților pentru biletul de călătorie, pentru acte de identitate, cazare, mâncare etc. Prin urmare, muncitorii primesc foarte puțini bani sau deloc, până reușesc cu greu să revină acasă în Moldova.
Siliți să lucreze în condiții de sclavie
Cel mai recent incident raportat de oamenii legii se referă la un caz din raionul Hâncești. Un bărbat din acest raion a exploatat prin muncă zece bărbați în orașele Smolensk și Moscova din Federația Rusă. Inculpatul le promitea victimelor salarii de peste o mie de dolari. Dar aceștia au ajuns să muncească în condiții de sclavie, pașapoartele fiindu-le sechestrate, iar plata le-a tot fost amânată. Cele zece persoane exploatate sunt din Hâncești și Drochia. Așa cum nu toți aveau bani pentru călătoria spre Rusia, bărbatul de 46 de ani le-a achitat călătoria cu un microbuz din banii proprii. Sosiți în orașul rusesc Smolensk, acesta a pretins că are nevoie de pașapoartele muncitorilor pentru permisele de ședere și contractele de muncă. După ce le-a obținut, nu le-a restituit decât la întoarcerea victimelor în Moldova, într-un caz, chiar după altercații repetate cu unul dintre muncitori.
Alexei și Olga (nume schimbate) sunt cetățeni ai Ucrainei și au venit în Moldova la începutul războiului, în luna februarie 2022. Nu aveau acte, le-au pierdut în timp ce și-au părăsit baștina. În Republica Moldova au fost adăpostiți într-o localitate din nord, unde lucrau cu ziua în satele vecine. În una din zile a venit o persoană care a spus că este proprietar de stână de capre și i-a propus de lucru Olgăi. Trei zile Alexei nu a știut nimic de ea și a decis să o caute. A mers la stână, însă proprietarul l-a alungat. Cazul a fost preluat pentru investigație de Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane.
Odată cu creșterea instabilității de securitate în regiune, traficul de persoane, inclusiv de copii, a căpătat noi forme și tendințe. Războiul creează multe vulnerabilități și aceasta impune o nouă abordare din partea autorităților și a partenerilor în prevenirea și combaterea traficului de persoane, menționează experții.
Victimele nu-și cunosc drepturile
Potrivit experților în domeniu, acest lucru se întâmplă și din cauza unei proaste informări a cetățenilor despre drepturile lor.
„Putem preveni riscurile de a fi abuzați sau de a ajunge în situații de exploatare prin a ne informa mai bine despre condițiile de muncă, în cazul în care acceptăm oferte de muncă peste hotare, despre care sunt serviciile disponibile la care persoanele ar putea apela pentru ajutor în cazul în care nu li se respectă condițiile de muncă sau drepturile în țara în care activează. Asta, cel puțin, ar ajuta persoanele să apeleze atunci când au nevoie de ajutor”, a relevat Elena Botezatu, director executiv al Centrului Internațional „La Strada”.
Chiar și așa, specialiștii spun că o bună parte dintre cei care solicită telefonic ajutorul renunță să fie ghidați în continuare, din diverse motive. Unul ar fi din cauza fricii că ar putea fi identificați și pedepsiți ulterior.
Moldovenii au fost şi continuă să fie traficaţi în peste 45 de ţări de destinaţie
„Din numărul total de apeluri care par-vin la noi, o bună parte dintre apelanți renunță să colaboreze cu oamenii legii sau nu vor să ofere date cu caracter personal. Fie că le este frică de ce s-ar putea întâmpla după, fie că nu au suficientă încredere în autorități. Cert este faptul că persoanele sunt puțin informate despre ajutorul pe care îl pot primi și sunt destul de sceptice în privința rezultatelor intervenției diferiților specialiști”, ne-a mai spus Elena Botezatu.
În Republica Moldova, forma predominantă de exploatare a victimelor traficului de persoane o constituie exploatarea prin muncă, iar moldovenii au fost şi continuă să fie traficaţi în peste 45 de ţări de destinaţie. Acestea includ Europa de Vest, Europa de Sud–Est, Orientul Mijlociu, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă şi Ucraina.
