Aproximativ 120 de elevi ai claselor a VIII-a şi a IX-a din mai multe raioane ale ţării au participat, în primele zece zile ale lunii curente, la o tabără de vară cu activităţi informative şi practice privind producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. Tinerii au luat parte la construcţia unor machete de panouri fotovoltaice sau turbine eoliene şi au vizitat gospodării ce consumă energie electrică, termică şi apă caldă, produse pe bază de soare, vânt şi biomasă. Tot ei au regizat şi jucat un spectacol ce a avut ca temă utilizarea energiei regenerabile şi au organizat o prezentare de modă din materiale ecologice.
Participanţii la tabără au fost selectaţi din miile de elevi care au manifestat interes faţă de inițiativa educațională privind energia regenerabilă şi eficiența energetică, desfăşurată în cadrul proiectului UE-PNUD „Energie şi biomasă”.
„Decizia de a include o componentă de antrenare a elevilor în acest proiect mi-a părut foarte inteligentă”, a menţionat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, în cadrul unei vizite la tabăra de vară „Energel”, organizată în satul Ivancea, raionul Orhei. În opinia oficialului, copiii, tinerii sunt cei mai deschişi pentru tot ce-i modern, ei sunt curioşi să afle lucruri noi, iar apoi să le comunice adulţilor.
Valeriu Lazăr consideră că tinerii sunt norocoşii care descoperă primii o abordare nouă ce ţine de asigurarea necesităţilor cotidiene de energie. „În natură există suficiente surse de energie, iar nouă nu ne rămâne decât să aflăm cum o putem lua şi folosi. Energia poate fi utilizată, dar nu e simplu. Una e la nivelul unei case şi alta la cel al unei industrii care trebuie să funcţioneze fiabil şi atunci când dispare soarele sau vântul”, a remarcat vicepremierul.
Iniţiativa educaţională cuprinde localităţi în care funcţionează sisteme de încălzire cu biomasă |
Participanţii au fost îndemnaţi să-şi împărtăşească cunoştinţele acumulate la tabără cu cât mai mulţi oameni. Rolul pe care aceştia vor putea să-l joace pe viitor este însă mult mai mare. În viziunea ministrului Economiei, în prezent, în Republica Moldova este resimţită o criză de specialişti în domeniu. Aceasta se manifestă în contextul în care în ţara noastră se înfiripă o industrie întreagă care, în timp, va putea fi evaluată la milioane de lei. Acest lucru presupune că vor fi create mii şi mii de locuri de muncă, că va fi nevoie de foarte mulţi specialişti.
Folosirea energiei regenerabile presupune producerea, montarea şi chiar inventarea diferitor instalaţii. În opinia vicepremierului, fiecare casă va trebui reutilată cu astfel de instalaţii, iar în acest fel, preocupările actuale ale tinerilor legate de utilizarea energiei regenerabile vor putea fi transformate mai târziu în meserii şi salarii atractive.
Şeful adjunct al delegaţiei Uniunii Europene în Moldova Wicher Slagter a menţionat că autorităţile europene îşi propun ca, până în 2020, să substituie 20 la sută din consumul curent de energie produsă după metodele tradiţionale cu cea din surse regenerabile, iar acest lucru este valabil şi pentru Moldova. Cu alte 20 la sută urmează a fi redus consumul prin economisire. Atingerea acestui obiectiv va permite soluţionarea a cel puţin două probleme majore, cum sunt dependenţa de furnizorii de resurse energetice şi schimbările climaterice, a specificat Wicher Slagter.
Participanţii la tabăra de vară „Energel” ştiu beneficiile utilizării energiei solare, eoliene, hidraulice sau din biomasă şi le promovează în propria familie, comunitate, ţară, a constatat Nicola Harrington-Buhay, reprezentant rezident PNUD Moldova. „Sunt convinsă că pe lângă noii prieteni, ei vor pleca de aici şi cu noi cunoştinţe şi deprinderi practice,care îi vor ajuta în îndeplinirea cu succes a misiunii de a fi avocaţi ai energiei din natură”, a opinat Nicola Harrington-Buhay.
Proiectul Energie şi biomasă este implementat în perioada 2011-2014 şi dispune de un buget de peste 14,5 mil. de euro, acordaţi de Uniunea Europeană și PNUD Moldova.
Generaţiile viitoare vor folosi noi surse de energie care există în natură |
Autorităţile europene şi-au propus să diminueze dependenţa existentă faţă de importurile de resurse energetice. În prezent, majoritatea statelor din Uniunea Europeană importă volume considerabile de petrol şi gaze naturale. Cei mai importanţi furnizori în acest sens sunt Rusia, care asigura 33 la sută din importurile de petrol şi 40 la sută din cel de de gaze naturale, şi Norvegia, cu o cotă de 16 şi, respectiv, 23 la sută.
Astfel, o strategie elaborată la nivel comunitar prevede ca până în 2020 fiecare dintre statele europene să-şi acopere cel puţin 20 la sută din consumul de energie din surse regenerabile. Şi Republica Moldova, care nu este încă membru al Uniunii Europene, face parte din această strategie.
Ţara noastră importă de ani buni 95 la sută din necesităţile sale de energie. Până nu demult, experţii autohtoni susţineau că practicile existente în lume de valorificare a surselor regenerabile de energie sunt: fie utopice, fie irealizabile sub aspectul investiţiilor substanţiale necesare.
Şi dacă, până nu demult, în Republica Moldova singurele tehnologii de utilizare a energiei din natură erau centralele hidroelectrice, apoi în ultimii ani s-au făcut observate primele turbine eoliene sau panouri solare, iar deşeurile vegetale sunt deja utilizate pe larg la producerea energiei termice.
Experţii estimează, că în prezent, RM are un potențial mare de producere a energiei din surse regenerabile, în special, biomasă. Principalele beneficii ale acesteia sunt costurile mai mici, dezvoltarea economiei locale, crearea de noi locuri de muncă.