Svetlana Matei: „Fiecare om este obligat să-şi facă investigaţiile medicale anuale cele mai importante”

I-a plăcut dintotdeauna halatul alb, de aceea a ales să studieze medicina. Este vorba despre Svetlana Matei, şefa secţiei gastroenterologie a Spitalului „Sfântul Arhanghel Mihail” din Chişinău. Anul acesta se împlinesc 23 de ani de activitate în domeniul medicinii şi 20 de ani de când este medic gastroenterolog. Despre importanţa specialităţii de gastroenterolog, dar şi ce recomandări are doamna doctor pentru o viaţă sănătoasă, citiţi în interviul de mai jos.

 

– Ce v-a determinat să deve­niţi medic gastroenterolog?

– De mic copil mi-au plăcut oamenii în halate albe. Pentru mine era prestigios acest lucru. Am considerat că toate suferin­ţele omului sunt mari, dar starea pacienţilor cu probleme gastro­logice sau cu problemă hepatică, în ultimii 20 de ani, este foarte gravă. De aceea, am crezut că aş aduce un aport omenirii anume prin tratatea acestor pacienţi.

– Care a fost cea mai mare sa­tisfacţie profesională de când activaţi?

– Rămânem satisfăcuţi practic în fiecare zi, atunci când vedem că se reuşeşte tratamentul unui pacient. Atunci când îţi dai sea­ma în ce stare a venit la noi şi compari cu starea în care pleacă de aici, de la spital, asta e satis­facţia zilnică. Desigur, sunt şi insuccese. Avem pacienţii noştri cronici, chiar şi cu ciroză hepa­tică, care pe an se internează de câte patru sau cinci ori. Recent, de la noi s-a externat o pacientă tânără care avea ciroză hepatică. S-a tratat câteva luni, cu ajuto­rul tratamentului şi, desigur, cu respectarea regimului indicat de noi. După aceasta, făcând inves­tigaţii repetate, cine nu cunoaşte pacienta poate să spună că nici nu a avut această boală.

– Ce tipuri de investigaţii efec­tuaţi la spital?

– Pentru secţia noastră este caracteristic un număr divers de investigaţii, începând de la ana­liza generală a sângelui, urinei, analiza biochimică, imunologică, ultrasonografie (USG), gastroen­doscopie, colonoscopie, electro­cardiograme – tot ce se cere pen­tru stabilirea diagnosticului. În ceea ce priveşte utilajul medical, suntem, probabil, primul spital municipal care avem atâta apara­taj – şase aparate de USG de per­formanţă, dintre care două sunt de ultimă generaţie, avem gastro­scop, colonoscop, bronhoscop, avem toate utilajele necesare.

 

 

– Ce le recomandaţi cititorilor noştri pentru a avea o viaţă sănătoasă?

– Pentru fiecare patologie avem recomandări diferite. Dar pentru un om sănătos, în perioa­da de vară, este necesar să nu facă abuz de fructe şi legume. Acest lucru poate îmbolnăvi pancrea­sul. În general, totul trebuie să fie consumat cu măsură, iar abuzul de alimentaţie, în special cel noc­turn trebuie evitat.

– Potrivit statisticilor, RM este pe primul loc în Europa, după numărul de decese provocate de maladiile digestive. De ce?

– Din păcate, aşa este. Dar aici mult influenţează şi modul de viaţă, şi şcolarizarea fiecărui om. Neajunsurile pot să influenţeze sănătatea. Dar patologiile hepati­ce sunt legate şi de prezenţa viru­sului hepatic, altor factori toxici.

– Care sunt cele mai întâlnite boli, în acest sens, în RM?

– Conform statisticii, în ulti­mii ani pe prim plan în patologia gastroenterologică stau pancre­atitele cronice. Pe al doilea plan se află hepatitele şi cirozele he­patice. Acest lucru se confirmă şi după numărul de pacienţi din staţionar. Pe al treilea loc sunt ul­cerele, gastritele.

De ce pancreatitele? Pentru că factorii declanşatori ai pancrea­titelor cronice ţin atât de alimen­taţie, de starea emoţională, cât şi de problemele ereditare.

 

Fiecare pacient trece prin inima noastră, iar suferinţa lui o simţim şi noi

 

În ceea ce priveşte hepatite­le şi cirozele, după statistică în Moldova avem 60 % de pacienţi cu hepatită şi ciroză virală. Dar numărul mare de bolnavi nu depinde de regimul alimentar, ci de prezenţa virusului hepatic – B, C, D, G, declanşat prin in­fectare prin sânge. Multe cazuri de infecţie am avut în anii 1970-1980, când foloseam seringele de multi-folosinţă, respectiv, prin donaţie de sânge. De când avem seringi şi picurători de o singură folosinţă, practic a dispărut pro­blema dată. Dar oricum, mai este riscul de infectare.

– Care e numărul bolnavilor de cancer digestiv?

– Din păcate, în ultimul timp, numărul acestora a crescut foarte mult. Dacă acum zece ani depis­tam, primar, patru-cinci cazuri anual, numai în primul trimes­tru al acestui an am depistat pa­tru cazuri de cancere hepatice şi două gastrice, iar patru cazuri de cancer de colon.

Nimeni nu ştie care e cauza declanşării cancerului. Dar se spune, că este vorba atât despre factorul ereditar, cât şi despre intoxicaţie sau prezenţa celulelor mutante, după cazul de la Cerno­bâl.

– Cum putem să ne ferim de această boală?

– Trebuie să ne adresăm la medic, dacă observăm o slăbi­ciune generală, o inapetenţă, un disconfort, o stare de oboseală rapidă. Foarte mare însemnătate are profilaxia anuală. Fiecare om este obligat ca anual să-şi facă investigaţiile cele mai importan­te – screening, analiza generală a sângelui, urinei, ultrasonogra­fia, electrocardiograma. Anume aşa noi, medicii, putem depista cancerele începătoare şi ele pot fi tratate chiar.

– Când nu sunteţi medic, ce vă place cel mai mult să faceţi?

– Florile şi grădina îmi plac foarte mult. Locuiesc la sol şi mi-am amenajat grădina astfel, ca acasă să mă relaxez. Când plec de la spital, am nevoie să-mi schimb anturajul, de aceea o oră-două stau în grădină. Fiecare pacient trece prin inimă. Suferinţa lui o simţim şi noi. Astfel, oboseşti moral.