Vă rog să ne spuneți ce presupune suspendarea contractului individual de muncă și dacă perioada de suspendare a acestuia poate fi inclusă în vechimea în muncă ce dă dreptul la acordarea concediului anual?
Ecaterina Oanță, Briceni
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Suspendarea contractului individual de muncă presupune, în esență, o suspendare a principalelor sale efecte, constând în prestarea muncii de către salariat și în plata drepturilor salariale (salariu, sporuri, alte plăti) de către angajator. Or, suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salarialede către angajator nu este o încetare a contractului individual de muncă.
Totodată, în cazul suspendării contractului individual de muncă urmează să se țină cont de unele aspecte ale reglementărilor legale în acest sens, deoarece este vorba despre activitatea de lucru care oricum nu se desfăşoară continuu. Adică, nu orice sistare a executării obligațiilor de muncă de către salariat, pe o anumită perioadă de timp, poate fi recunoscută drept suspendare a contractului individual de muncă.
De exemplu, pe durata concediului de odihnă anual, contractul individual de muncă nu se consideră suspendat, deoarece durata acestui concediu se include în timpul de odihnă al salariatului, la fel ca și zilele de repaus săptămânal, cele de sărbătoare nelucrătoare, repausul zilnic, precum și alte întreruperi firești ale timpului de muncă, destinate refacerii capacității de muncă a salariatului.
Cu referire la existenta altor drepturi și obligații ale părților, art. 75, alin. (3) din Codul muncii dispune că, pe toată durata suspendării contractului individual de muncă, drepturile și obligațiile părților, în afară de suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale de către angajator, continuă să existe dacă prin actele normative în vigoare, prin convențiile colective, prin contractul colectiv și prin cel individual de muncă nu se prevede altfel.
Codul muncii stabilește perioadele de timp care se includ în vechimea în muncă
În ceea ce privește includerea perioadei de suspendare a contractului individual de muncă în vechimea în muncă care dă dreptul la acordarea concediului anual, trebuie menționat următoarele.
Dispoziția art. 114, alin. (1) din Codul muncii stabilește perioadele de timp care se includ în vechimea în muncă, ce dă dreptul la concediu de odihnă anual, și anume: timpul când salariatul a lucrat efectiv; timpul când salariatul nu a lucrat de fapt, dar i s-a menținut locul de muncă (funcția) și salariul mediu integral sau parțial; timpul absenței forțate de la lucru – în cazul eliberării nelegitime din serviciu sau transferului nelegitim la o altă muncă și al restabilirii ulterioare la locul de muncă; alte perioade de timp prevăzute de convențiile colective, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă, de regulamentul intern al unității, dacă este elaborat și aprobat de angajator etc.
În același timp, dispoziția art. 114, alin. (2), lit. d) din același Cod al muncii, stabilește că dacă convențiile colective, contractul colectiv sau cel individual de muncă nu prevăd altfel, în vechimea în muncă, ce dă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se includ inclusiv perioada suspendării contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art.76 lit. a)-d) și la art.77 lit. b).
Prin urmare, din dispozițiile corelate ale art. 114, alin. (1) și alin. (2), lit. d) din Codul muncii rezultă că vechimea în muncă, ce dă dreptul la concediul de odihnă anual, nu include, de regulă, perioada suspendării contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 76, lit. a)-d) și la art. 77, lit. b) din Codul muncii.
Astfel, atât partenerii sociali, cât și părțile contractului individual de muncă, au latitudinea să stabilească în convenția colectivă, în contractul colectiv și (sau) în cel individual de muncă și alte perioade de suspendare a contractului individual de muncă ce pot fi asimilate vechimii în muncă ce dă dreptul la concediu de odihnă anual (art. 114, alin. (2) din Codul muncii).
