
După cum am relatat în numerele trecute, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și-a prezentat poziţia faţă de politica fiscală, vamală și bugetară pentru anul 2016. Astfel, CNSM se pronunţă împotriva excluderii taxei pentru folosirea drumurilor din categoria surselor Fondului rutier şi din sursele bugetelor raionale şi transferării acesteia la categoria taxe locale.
De asemenea, sindicatele şi-au exprimat dezacordul pe marginea excluderii indemnizaţiei de eliberare din categoria surselor de venit neimpozabile. Sindicatele nu sunt de acord nici cu introducerea în Legea cu privire la sistemul public de asigurări sociale a prevederilor potrivit cărora amânarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal, similar impozitelor şi taxelor.
Intenţie bună, dar nu se cunoaşte efectul
Din păcate, lista carenţelor politicii fiscale, vamale și bugetare pentru anul curent, în măsură să afecteze interesele şi viaţa oamenilor, este cu mult mai lungă. Deloc întâmplător, mulţi experţi economici, financiari din ţară lansează critici dure faţă de acest document elaborat de către Guvern şi propun excluderea multor prevederi. De exemplu, analiştii Centrului independent „Expert-Grup” atacă prevederea care admite declararea și justificarea provenienței mijloacelor financiare pentru procurarea bunurilor imobiliare și/sau a autovehiculelor de peste 30 de mii de euro. Ei susţin că intenţia este clară şi anume de a diminua evaziunea fiscală. Totuşi, se opun, deoarece, în viziunea lor, autorităţile nu aduc suficiente argumente care ar arăta cum această măsură o să îmbunătăţească conformarea fiscală. Cu atât mai mult, insistă aceştia, cu cât Codul fiscal deja conţine metode indirecte de estimare a averilor persoanelor fizice. De aceea, se propune elaborarea unui pachet complex de măsuri pentru impozitarea tuturor persoanelor în mod echitabil.
O altă prevedere „exotică” a politicii fiscale, vamale și bugetare pentru anul curent o constituie interdicţia de a părăsi ţara pentru administratorii agenților economici care au o datorie la bugetul ţării de peste 100 de mii de lei si pentru persoanele fizice cu o datorie de peste cinci mii de lei. Aplicarea acesteia este privită ca un abuz. Or, după cum explică experţii, libera circulație a unei persoane este un drept care poate fi limitat doar prin decizia instanței de judecată.
Majorarea accizelor la carburanţi ar putea să scumpească viaţa oamenilor
Se prevede şi majorarea accizelor la un şir întreg de produse şi servicii, care vor conduce la scumpirea vieţii oamenilor. De pildă, accizele la carburanți se vor majora cu
11,4%. Deşi cei de la „Expert–Grup” o consideră acceptabilă, lămurindu-ne că vine pe fondul diminuării prețurilor la carburanți, eu cred că ar trebui să fim mai prudenţi, deoarece trendul de ieftinire a petrolului şi, implicit, a gazelor pe piaţa internaţională, ar putea să se schimbe chiar în următoarele zile, săptămâni. Rusia şi OPEC, grupul de ţări mari exportatoare de petrol au ajuns zilele trecute la înţelegere în ce priveşte îngheţarea volumului de extracţie a petrolului, ceea ce ar implica creşterea preţurilor mondiale la ţiţei.
Nivelul avansat
al corupţiei
ar putea afecta
eficacitatea unor
măsuri inovatoare
Neîndoios, o noutate a politicii fiscale, vamale și bugetare pentru anul curent este prevederea privind introducerea conceptului preţurilor de transfer. Mai simplu, se au în vedere prețurile la care se derulează tranzacțiile între companiile care sunt părți ale aceluiași grup, şi reprezintă un risc de erodare a bazei de impozitare. În opinia analiştilor de la „Expert–Grup”, implementarea acestui concept a cam întârziat pentru ţara noastră. Implementarea conceptului prețurilor de transfer poate să nu dea nici un efect în cazul ţării noastre, în care se atestă un nivel ridicat de corupție în organele fiscale și judiciare. De aceea, experţii recomandă, înainte de toate, masuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupției.
O surpriză vrea să ne facă Guvernul prin includerea în politica fiscală, vamală și bugetară a obligativităţii reevaluării bunurilor imobiliare o dată la trei ani. Este adevărat că această măsură va fi gratuită pentru persoanele fizice, fiind efectuată de organele cadastrale, în timp ce agenții economici vor trebui să plătească. În cazul în care contribuabilii nu vor îndeplini această măsură, cota concretă a impozitului pentru bunurile imobiliare respective va fi triplată. Desigur, consideră experţii, reevaluarea periodică a bunurilor imobiliare este necesară, deoarece multe persoane diminuează valoarea reală a imobilelor lor, însă există riscul ca cheltuielile aferente reevaluării să depășească sporul la impozitul achitat față de anul precedent.
Responsabilizarea contribuabililor ca măsură de diminuare a sectorului informal
Guvernul îşi propune să intensifice lupta cu evaziunea fiscală şi prin amplificarea obligaţiilor contribuabilului. Astfel, se prevede impunerea consumatorului să ia bonul de casă și să-l prezinte organelor fiscale, la solicitarea acestora. Altfel, se va aplica o amendă de 60 de lei. Analiştii „Expert–Grup” apreciază aplicabilă această măsură doar după o consultare amplă a consumatorilor din ţară. În viziunea lor, această prevedere este prematură. Mai bine ar fi să se întreprindă toate măsurile privind eliberarea bonului de casă aplicabile comercianților, inclusiv reglementarea mai strictă a conținutului acestora.
Poate una dintre cele mai rezonabile acţiuni ce se conţine în politica fiscală, vamală și bugetară este prevederea care presupune acordarea dreptului organelor fiscale pentru calcularea contribuțiilor și a primelor, în cazul în care acestea deţin probe concludente că salariile se achită „în plic”. Experţii o apreciază drept o modificare firească, ce trebuia efectuată cu mult timp înainte, deoarece va contribui la diminuarea sectorului informal.



