Pentru a duce un trai decent, venitul unei familii de patru persoane în Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 30 de mii de lei pe lună. Declarația îi aparține lui Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), și a fost făcută în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței Internaționale MACRO 2016, Raportul de Stare a Țării, organizată la Chișinău de „Expert Grup”, cu susținerea Fundației Friedrich Ebert.
„Am vrut să aflăm care are trebui să fie venitul unei familii compusă din patru membri, care să-i asigure un trai decent și am comandat un studiu în acest sens la Institutul Național pentru Cercetări Economice de pe lângă Academia de Științe a Moldovei (AȘM). În studiu au fost incluse cheltuieli reale: îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, necesitatea de a cumpăra un apartament pe parcursul vieții și cele necesare în casă, dar și ieșiri periodice la teatru, film sau în vacanțe. Pentru doi tineri ca să-și poată cumpăra un apartament și să ducă un trai decent a reieșit că venitul ar trebuit să fie de peste 30 de mii de lei, adică un salariu de cel puțin 15.000 de lei pe lună pentru fiecare. În 2015, salariul mediu pe economie a fost de 4611 lei, din care circa 1000 de lei sunt impozite și transferuri în fondul de asigurări sociale și în cel de asigurări de sănătate. Dar acest salariu asigură oare un nivel de trai decent angajatului?”, s-a întrebat retoric în luarea sa de cuvânt, Sergiu Sainciuc.
Măsuri de redresare a situației
Potrivit lui Sergiu Sainciuc, pentru a redresa situația, se impun niște modificări în legislație, care să asigure minimumul de existență care se calculează pe țară. „Să fie un normativ obligatoriu de la care să se pornească toate celelalte plăți garantate de stat. De fiecare dată, am menționat că programul de activitate al Guvernului, planul care a fost aprobat sunt documente foarte bune, este necesar doar să găsim posibilitatea ca acestea să fie implementate”, a mai spus vicepreședintele CNSM.
O altă provocare, potrivit lui Sainciuc, este munca la negru și achitarea salariilor în plic. Sergiu Sainciuc s-a referit și la alt calcul efectuat de experți, care arată câți bani sunt ratați în bugetul statului din cauza acestui flagel. „În anul 2014, rata la fondul de salarizare a fost de 5,7 miliarde de lei. Pentru anul 2015, aceasta s-a cifrat la 5,5 miliarde de lei. Dacă e să luam impozitele care trebuiau să fie achitate la bugetul de stat, de asigurări sociale și la Compania Națională de Asigurări în Medicină, ratele sunt în jur de trei miliarde de lei. Problema de bază este cum să asigurăm ca acestor salarii, care sunt achitate astăzi de către angajatori în mod neformal, să le dăm o formă legală, ca să se plătească impozite, ca angajatul care primește un salariu bun în plic să se gândească și la viitor, să primească o pensie și să aibă o asigurare de stat”, a mai spus Sergiu Sainciuc.
Republica Moldova, fără specialiști calificați
Potrivit lui Vadim Brânzan, investitor internațional, absolvent al Universității Harvard, oamenii educați pleacă din Republica Moldova și cei care rămân nu corespund cerințelor economiei.
„Nu ține doar de educație, ci și de
economie, de societate în ansamblu. Salariile nu pot fi mărite prin decret prezidențial, acestea depind de starea economiei. Pentru a îmbunătăți lucrurile în economie, trebuie să vedem care este avantajul competitiv al țării și să începem să pregătim cadrele care să corespundă direcției strategice de dezvoltare. Republica Moldova, fiind o punte între Est și Vest și cu o populație încă destul de bine educată și care cunoaște limbi străine, poate să găzduiască sectoare inovatoare, cum ar fi IT. Solurile fertile oferă și ele oportunități. Republica Moldova este capabilă să facă un salt de la economia agrară la una bazată pe cunoștințe, pentru că încă mai are oameni instruiți și are flexibilitate. Dacă se vine cu un plan strategic de dezvoltare pe 15-20 de ani și se alocă resursele necesare în educație, se poate avansa ușor. Altfel, în cinci ani riscăm să pierdem și capitalul uman pe care îl mai avem”, a declarat Vadim Brânzan în cadrul aceluiași eveniment.
Fostul premier Ion Sturza, președinte al Fondului de Investiţii „Fribourg Capital”, afirmă că demografia a devenit cuvântul-cheie în discuțiile marilor investitori ai lumii, iar „talentele” din Republica Moldova vor fi atrase de alte state.
Experții recomandă
concentrarea
pe patru arii prioritare de reformă
„Europa îmbătrânește, Germania nu are practic șomaj, piața forței de muncă e pentru prima dată în minus. Pe acest fundal, aspiratorul de forță de muncă își va tura capacitatea sa la maximum. Una dintre motivațiile pentru liberalizarea regimului de vize cu UE a fost și demografia în descreștere din Europa. Și prima care va aspira talentele din Republica Moldova este România, unde vor pleca medicii, specialiștii buni și unde vor avea un nivel de viață mai decent. Să nu ne facem iluzii cu paradisurile IT sau ZEL Bălți ca model de dezvoltare pentru Republica Moldova. În Republica Moldova nu mai este forță de muncă, nu mai sunt dornici de a sta la strung, chiar și pentru 500 de euro. Sistemul educațional al Republicii Moldova este în primejdie existențială, scade numărul de copii în școli și universități. Acesta este inclusiv rezultatul reformelor inițiate cu intenții bune de Ministerul Educației în 2009. S-a vrut o educație bună pentru copii, problema e că nu mai avem pe cine instrui”, a spus Ion Sturza.
Țara, mai vulnerabilă ca niciodată
În cadrul Conferinței Internaționale MACRO 2016 a fost lansat și Raportul de Stare a Țării în care experții constată că Republica Moldova, care a ajuns la 25 de ani de independență, se confruntă cu una dintre cele mai acute și complexe crize din scurta sa istorie. După șocul economic, valutar și bancar din 2015-2016, R. Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată, intrând într-o perioadă de creștere economică anemică, ce ar putea dura cel puțin cinci ani. Pe lângă constrângerile externe, cauza principală care a agravat situația economică a țării ține de eșecurile majore de guvernare din ultimii ani, intensificată de fenomenul exodului de creiere. Iar această criză sistemică profundă poate fi soluționată numai prin revoluționarea mecanismului de guvernare.
Raportul de Stare a Țării constată că Republica Moldova a intrat într-o perioadă de creștere economică anemică drept urmare a diminuării consumului, în timp ce sursele alternative și durabile de creștere (exporturile și investițiile) încă nu au fost activate.
„Tranziția la noul model de creștere economică este și mai problematică în situația în care în fața investitorilor străini, dar și a celor locali, imaginea țării va rămâne încă pentru mult timp șifonată. Creșterea considerabilă a ponderii persoanelor cu studii superioare în grupul de emigranți, care se conturează în ultimii ani, va eroda și mai mult competitivitatea economiei moldovenești, privând-o nu doar de forță de muncă, dar și de capital uman”, se arată în Raportul de Stare a Țării.
În final, experții recomandă concentrarea pe patru arii prioritare de reformă: dezvoltarea sectorului privat, reforma modelului de politică economică cu accent pe încurajarea investițiilor, a exporturilor și inovațiilor, reforma serviciului public și reforma sectorului financiar (inclusiv non-bancar).
