Dezbaterile și criticile pe marginea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Codului muncii al Republicii Moldova continuă și după ce Guvernul l-a aprobat. Recent, experții de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Friedrich–Ebert–Stiftung (FES) au organizat o dezbatere publică asupra impactului și efectelor sociale ale acestor modificări.
În cadrul acestora s-a accentuat faptul că proiectul de lege comportă multiple riscuri sociale, iar unele propuneri de modificare ar putea afecta negativ și în mod direct grupuri vulnerabile de cetățeni și anumite categorii de angajați, cum sunt tinerii specialiști, salariaţii cu copii în vârstă de la până la 6 ani, pensionarii pentru limită de vârstă etc.
Modificări la Codul muncii care ar înrăutăți și mai mult condițiile de lucru
Astfel, potrivit experților în domeniu, unele propuneri de modificări la lege ar putea înrăutăți și mai mult condițiile de lucru și situația angajaților pe piața muncii. În viziunea experților, mai multe modificări vor genera abuzuri de drept din partea angajatorilor și încălcări ale altor norme care reglementează relațiile de muncă. Mai mult decât atât, acestea vor diminua nivelul securității şi sănătății în muncă, vor favoriza salariile ,,în plic”, vor submina activitatea organului de supraveghere şi control al muncii. Unele norme expuse în redacția nouă au un caracter discriminatoriu față de pensionarii pentru limita de vârstă aflați în câmpul muncii.
Potrivit lui Adrian Lungu, expert în dreptul muncii,
jurist la Federația Sindicatelor din Comunicații, extinderea asupra tuturor categoriilor de salariați a temeiului de concediere pentru încălcări grave (chiar și o singură dată) ale obligațiilor de muncă nu este justificată. Expertul consideră discriminatorie prevederea care se propune ca pensionarii să fie angajați în câmpul muncii pe o perioadă determinată.
„Lipsa unei evidenţe a statelor de personal, neeliberarea ordinului de concediere, neînregistrarea contractelor individuale de muncă pot încuraja și neachitarea impozitului pe venit, defalcări la bugetul asigurărilor sociale și medicale mai puține. Acțiunile date vor prejudicia statul”, a declarat Adrian Lungu.
Nu s-a ținut cont de poziția sindicatelor
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Con-federației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a spus că la elaborarea proiectului nu s-a ținut cont de poziția sindicatelor.
„Prin aceste propuneri se diminuează drepturile și garanțiile salariaților, rolul contractelor colective de muncă și se fortifică drepturile angajatorilor pe seama diminuării garanțiilor salariaților”, a menționat Sergiu Sainciuc.
De asemenea, experții au constatat unele aspecte problematice complexe generate de modificările propuse, care se referă la diminuarea rolului parteneriatului social şi al contractelor colective de muncă; reducerea nivelului de protecție a salariaților ca urmare a creşterii flexibilităţii legislaţiei muncii și afectarea echilibrului dintre drepturile salariaților şi interesele angajatorilor.
În viziunea experților, proiectul de lege trebuie supus unor dezbateri ample cu participarea partenerilor sociali – sindicate, patronate, guvern, precum și a altor actori relevanți ai societății civile, pentru a se ajunge la un consens. În scurt timp, IDIS „Viitorul” împreună cu Friedrich–Ebert–Stiftung vor face publică o notă de poziție cu o analiză mai amplă și recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege.
Proiectul de lege, pe rol în Parlament
Prezentă la dezbateri, Oxana Domenti, președinta Comisiei parlamentare protecție socială și familie, a spus că asemenea constatări au făcut și membrii comisiei, care au discutat aprins pe marginea documentului. Parlamentarul susține ca va fi dificil pentru membrii comisiei să elaboreze o notă de poziție, deoarece nu există un compromis între sindicate, patronate și Guvern.
Oxana Domenti a mai spus că constatările studiului IDIS „Viitorul” vor fi discutate, pentru a le propune în calitate de amendamente pentru lectura a doua.