Aproape jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Chiar dacă stresul afectează sănătatea psihică, deseori nu este privit cu seriozitate, deși ar trebui gestionat în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă. Și în Republica Moldova se vorbește puțin despre stresul la locul de muncă, adică nu este recunoscut ca fiind o problemă ce afectează sănătatea salariaților și productivitatea acestora.
Stresul la locul de muncă a constituit tema unei mese rotunde care a avut loc miercuri, 27 aprilie, la Chișinău. Specialiști din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, ai Centrului Național de Sănătate Publică, de la patronate și reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au vorbit despre stresul ocupațional în Republica Moldova, dar și prin prisma cercetărilor țărilor europene, despre riscurile psihosociale la locul de muncă, cum trebuie abordate acestea de către sindicate etc.
„Sănătatea şi securitatea la locul de muncă a fost şi rămâne un obiectiv prioritar pentru CNSM. În acest an, genericul Zilei Mondiale pentru Sănătate și Securitate în Muncă este „Stresul la locul de muncă: o provocare colectivă”. Din aceste considerente, atragem atenția asupra tendințelor globale actuale privind stresul la locul de muncă și impactul acesteia”, a declarat Nicolae Suruceanu, secretar confederal al CNSM.
Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, a menționat că inspectorii muncii s-au convins deja de existența problemei numită stres la locul de muncă. „Avem și un număr de petiții, prin care suntem sesizați de către salariați ai unităților, care, fiind stresați la locul de muncă din cauza unui climat psihoemoțional complicat, își pierd capacitatea de muncă, se îmbolnăvesc. Am fost sesizați și despre un accident care a avut la bază stresul. De aceea, urmează ca noi, angajatorii, salariații, reprezentanții sindicatelor, să scoatem în evidență problemele respective și să promovăm metode eficace de prevenire a stresului și să promovăm propuneri de modificare a legislației, să aducem îmbunătățiri în scopul prevenirii acestui risc. Să promovăm acele modificări care ar
facilita cercetarea acestor evenimente atât de către angajatori, cât și de către Inspectoratul de Stat al Muncii, de către sindicate”, a subliniat Stăvilă.
„Astăzi, tot mai mulți lucrători se confruntă cu o presiune mai mare pentru a face față cerințelor vieții moderne la locul de lucru: prea mult zgomot, lumină slabă, temperatură prea scăzută sau prea înaltă, spațiu redus, neaerisit, expunere la substanțe toxice, lipsa echipamentelor necesare, iar riscurile psihosociale, cum ar fi creșterea concurenței, mai multe ore de muncă, conduc la crearea și menținerea unui mediu de lucru tot mai stresant. Luând în considerare teama de a nu-și pierde locul de muncă, un angajat nu va reclama presiunea exercitată de multitudinea de sarcini alocate și lipsa timpului de odihnă, consecințele acestei practici fiind resimțite în timp prin scăderea randamentului în activitatea desfășurată sau, mai grav, efectele epuizării putând genera probleme de sănătate”, a relevat Nicolae Suruceanu.
Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare recunoaște problema exigențelor în schimbare și a presiunii din ce în ce mai mari la locul de muncă și încurajează angajatorii să pună în aplicare măsuri voluntare suplimentare pentru promovarea bunăstării psihice.
