Statul condamnă pensionarii la sărăcie

Foto: vocea.md

Este greu de închipuit că în ţara noastră se poate să ajungi la vârsta pensionării şi, în acelaşi timp, să ai o bătrâneţe liniştită şi îndestulată. Chiar dacă ai muncit o viaţă întreagă şi ţi-ai plătit cinstit impozitele la bugetul asigurărilor sociale de stat. Pentru că sistemul de pensionare în Republica Moldova este discriminatoriu, nedrept cu per­soanele care îşi încheie cariera de muncă şi speră la o susţinere onorabilă din partea statului la bătrâneţe.

Din păcate, pensia medie lu­nară în ţară noastră este de doar aproape 1050 de lei, echivalentul a 80 de dolari SUA. Asta în timp ce o persoană în etate are nevo­ie lunar, doar pentru a exista ca fiinţă umană, de peste 1325 de lei, care reprezintă, conform re­gistrelor statistice, minimul de existenţă al unui pensionar. În aceste condiţii, din cauza pensiei mici, aproape 80 la sută dintre bătrânii ţării, adică buneii noştri, trăiesc în sărăcie.

Statul condamnă pensionarii la sărăcieStatul condamnă pensionarii la sărăcie

Cu regret, rata de înlocuire a pensiei, ce exprimă raportul dintre mărimea medie a pensi­ei şi mărimea medie a salariului calculat, adică nu cel real care ajunge în buzunarele angajaţilor, este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană şi din Co­munitatea Statelor Independen­te, doar 26,6 la sută.

Nu se ține cont de efectele inflaţiei şi ale deprecierii monedei naţionale

Pentru comparaţie, vă voi informa că rata de înlocuire a pensiei în Federaţia Rusă este de peste 34 la sută, în Kazahstan – 42%. În Belarus, mărimea medie a pensiei pe ţară reprezintă pes­te 64 la sută din câştigul salarial mediu al unui angajat. Dintre ţă­rile Uniunii Europene, raportul dintre mărimea medie a pensiei şi mărimea medie a salariului calculat în Polonia este unul dintre cel mai înalte, peste 68 la sută. În Finlanda, alt exemplu de pe continent, veniturile me­dii ale unui pensionar reprezintă cam 50 la sută din salariul mediu pe ţară. Doar în Republica Mol­dova, omul în etate este cel mai discriminat, dispreţuit de stat, alegându-se cu o pensie egală cu un sfert din salariul mediu brut pe ţară.

Formula de calculare a pensiei pentru limita de vârstă este greoaie

De ce statul Republica Moldo­va este atât de răuvoitor cu omul ajuns la vârsta respectabilă, care a muncit o viaţă întreagă? De ce stabileşte reguli atât de nedrepte, jecmănitoare de pensionare? În opinia Mariei Creminscaia, con­sultant principal–expert în pro­bleme financiare şi social-econo­mice al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în primul rând, formula actuală de calculare a pensiei este într-atât de greoaie, încurcată, încât înşişi specialiştii, experţii nu pot înţe­lege esenţa ei, darmite omul sim­plu, care toată viaţă a muncit şi a ajuns la vârsta pensionării. Pur şi simplu te rătăceşti în hăţişul de precizări care însoţesc metodolo­gia de bază.

Dumneaei subliniază că cuan­tumul total al pensiei constă din două părți. O componentă este determinată în baza venitului asigurat, realizat până la 1 ianu­arie 1999, actualizată la coefici­entul individual şi înmulțită cu anii stagiului de cotizare necesar, stabilit prin lege. Iar pentru pe­rioada de activitate după această dată se stabileşte după o altă for­mulă. În acest caz, se ia în calcul tot venitul asigurat.

În afară de aceasta, la calcula­rea primei părți a pensiei pentru limita de vârstă pentru lucrătorii din agricultură se aplică o formu­lă de calculare, iar pentru anga­jaţii din restul sectoarelor eco­nomiei – o altă schemă. Astfel, pentru lucrătorii din agricultură este stabilit un cuantum al pensi­ei garantat de stat în mărime de 110 lei, iar pentru angajaţii din sferele non-agricole, 125 de lei. La care se mai adaugă un coefici­ent de 5 miimi, înmulţit cu rapor­tul stagiului de cotizare de până la 01.01.1999 şi stagiul total.

Ar mai fi de precizat că re­spectivul coeficient se calculează după o anumită formulă, adică prin împărţirea salariului total al angajatului pentru 60 de luni consecutive din cei 15 ani înainte de intrare în vigoare a Legii pri­vind pensiile de asigurări sociale de stat, ceea ce coincide cu peri­oada anilor 1984-1998. Trebuie de menţionat că persoana care se pensionează are dreptul să alea­gă pentru calcularea pensiei orice perioadă de cinci ani consecutivi, în care el a avut cele mai mari câştiguri salariale. De exemplu, mărimea medie a salariului pe țară în anii 1984-1986 constitu­ia echivalentul a 0,16 lei, în anii 1987-1991 – 0,24 lei. Din aceste considerent, pensionarii care au ieșit la pensie în anii 1992-1998 primesc cele mai mici pen­sii.

Partea a doua a pensiei pentru perioada de activitate de după anul 1999 se calculează prin formula de 1,4% (costul unui an de cotizare după anul 1999), înmulțit cu durata stagiului de cotizare necesar și suma sala­riului. La care au fost calculate contribuțiile fiecărui angajat la bugetul asigurărilor sociale de stat. Adică, pentru această pe­rioadă de activitate, beneficiarul de pensie nu trebuie să prezinte nici un certificat privind venitu­rile sale la întreprinderile, insti­tuţiile la care a lucrat după 1999.

Însă, din păcate, a remarcat Maria Creminscaia, nu toţi sala­riaţii care ajung la vârsta pensi­onării cunosc această prevedere a legislaţiei de pensionare. Chiar nu demult, un angajat ajuns la vârsta de pensionare s-a adresat către preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mol­dova cu rugămintea de a verifica corectitudinea calculării pensi­ei de către reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Din păcate, administraţia aces­tei instituţii a refuzat să prezinte dosarul persoanei care a solicitat intervenţia conducerii sindicate­lor din ţară.

Un mare handicap al meto­dologiei actuale de calculare a pensiilor, accentuează Maria Creminscaia, este faptul că nu se ia în seamă impactul inflaţiei, de­valorizării valutei naţionale asu­pra veniturilor salariaţilor din care se calculează pensia. Doar indicele preţurilor în Moldova a crescut, în perioada 01.01.1999-01.01.2014, cu 483%. Leul s-a depreciat de câteva ori, însă pensia pentru limita de vârstă se calculează fără a se aplica coefi­cientul de compensare a venitu­rilor salariale înghiţite de inflaţie şi depreciere a valutei naţionale, din care cauză rata de înlocuire a pensiei în Republica Moldova este una dintre cele mai mici în lume.

De aceea, Confederaţia Naţio­nală a Sindicatelor din Moldova cere să fie efectuată o recalcula­re unică a pensiilor persoanelor care au ieşit la pensie până la 1999. Deoarece rezultă că tocmai salariaţii care au contribuit în cea mai mare măsură la forma­rea bugetului pentru pensii sunt nedreptăţiţi. Drept consecinţă, cei cu salarii mari nu-şi vor da interesul să achite contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat. Formula actuală de calcu­lare a pensiei este într-atât de inechitabilă, inadecvată, încât contribuabilii cu participare sub­stanţială la formarea bugetului asigurărilor sociale ajung să be­neficieze de aceleaşi pensii ca şi persoanele care au contribuit cu mijloace băneşti minore. Sindi­catele pledează pentru simpli­ficarea formulei de calculare și stabilirea unor criterii unice de stabilire a pensiilor pentru toate categoriile de pensionari.

Ca să nu se ajungă ca un ţă­ran, medic, pedagog să primeas­că o pensie de nici o mie de lei, iar judecătorii, cunoscuți ca un dintre cele mai corupte tagme, să se lăfăiască cu pensii de aproape 20 de mii de lei. Este prea din ca­le-afară!