Standardele europene, asimilate în patru ani

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor anunţă pentru 2014 reabilitarea a 176 km de drumuri naţionale, inclusiv 104 km din investiţii străine şi 28 km – din mijloacele Fondului Rutier.

 

Boris Gherasim, viceministru al Transporturilor şi Infras­tructurii Drumurilor, a specificat la o recentă şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Inves­tigaţie că în acest an va fi dat în exploatare un segment de 93 km din şoseaua Sărăteni-Soro­ca, pe baza unui grant acordat de SUA, şi de 55 km din dru­mul Comrat-Ciumai, dintr-un credit al Băncii Europene de Investiţii. Totodată, vor dema­ra lucrări de reparaţie a 62 km din tronsonul Chişinău-Bah­mut şi 34 km pe şoseaua de la Ciumai la Cişmichioi, precum şi de construcţie a opt kilometri de drum de ocolire a oraşului Ungheni.

În acelaşi timp, din Fondul Rutier vor fi finalizate lucrările pe o distanţă de cinci kilometri din drumul de ocolire a oraşu­lui Căuşeni şi vor continua pe şapte km de şosea de la Anenii Noi spre Ştefan Vodă şi pe 16,8 km pe direcţia Rezina-Orhei-Călăraşi.

 

Starea drumurilor

 

Gherasim a precizat că, în 2013, din drumurile naţionale 41 la sută erau în stare bună, faţă de 9,7 la sută în 2009, circa 38 la sută – mediocră, compa­rativ cu 29 la sută, şi 20 la sută în stare rea şi foarte rea, în ra­port cu 60 la sută în 2009.

 

Proiectele actuale de reabilita­re a drumurilor presupun o garanţie de 15-20 de ani

 

Între timp, a fost procurat un laborator care permite să fie estimată starea drumurilor conform tuturor standardelor. În prezent, aceste evaluări sunt făcute trimestrial, ceea ce oferă claritate privind starea drumu­rilor sub aspectul capacităţii portante, marcajului, asigurării cu indicatoare rutiere etc.

Potrivit oficialului, lucrul în această direcţie ar fi continuat, dacă nu ar fi intervenit repre­zentanţii organizaţiilor dona­toare cu cerinţa să fie asigurat accesul către şcolile locale, în contextul reformelor realizate de Ministerul Educaţiei.

„Cele 319 rute care sunt acum au atras foarte multe mijloa-ce în aducerea unor sectoare de drum în stare cât de cât practicabilă şi asigurarea secu­rităţii”, a remarcat Boris Ghe­rasim.

 

Drumurile locale

 

Pentru 2014, în Fondul Ruti­er au fost prevăzute 400 mln de lei pentru a fi asigurat accesul la toate instituţiile sociale din sate. În acest scop, urmează a fi reparaţi circa 700 km de dru­muri locale sau comunale.

Viceministrul a adăugat că urmează a fi aprobată o listă a localităţilor care necesită lu­crări din aceste mijloace finan­ciare.

Propunerile în acest sens sunt examinate în prezent de părţile interesate şi vor fi apro­bate la una din viitoarele şe­dinţe ale Consiliului Fondului Rutier.

 

 

Totodată, în prezent se dis­cută cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi posibilitatea con­tractării în acest scop a unui credit preferenţial de la Banca Europeană pentru Reconstruc­ţie şi Dezvoltare.

Vorbitorul a accentuat că ţara noastră rămâne în urmă în ceea ce priveşte elaborarea directivelor europene în dome­niul drumurilor. La nivel de ra­mură, vor fi implementate 120 de directive, timp de patru ani. În corespundere cu o hotărâ­re de Guvern, termenul limită pentru ca Republica Moldova să-şi aducă toate standardele în concordanţă cu cele comunita­re este 2016.

Costul total al eforturilor în acest sens este de aproximativ trei milioane de euro. Aceste mijloace financiare vor fi acor­date de Banca Europeană de Investiţii, care este acum pe punctul de a anunţa un concurs de contractare a serviciilor de consultanţă. Anterior, propu­neri în acest sens au parvenit de la companii din Spania şi Germania.

Un prim pas în această di­recţie va fi semnarea în curând a unui proces-verbal care va da ţării noastre dreptul să apeleze la standardele şi normativele din România. Acestea sunt par­ţial conforme celor europene şi oferă mai multe posibilităţi, inclusiv evitarea traducerilor, care sunt costisitoare.

 

Termenul de exploatare

 

Ţările din Europa trec deja la un standard care presupu­ne asigurarea unei rezistenţe a drumurilor la sarcini de până la 13 tone pe osie. Acum, capaci­tatea portantă a tuturor mijloa­celor de transport autohtone se încadrează în limita a 11,5 tone, iar în perspectivă ar putea creş­te până la 13 tone. Indicatorul în cauză al drumurilor din peri­oada sovietică era de 10 tone în cazul celor naţionale şi de opt tone – pe cele locale.

Conform standardelor de până acum, durata de exploa­tare a drumurilor era de 10-12 ani, iar proiectele implemen­tate în prezent prevăd o garan­ţie de 15-20 de ani. În acelaşi timp, ţările dezvoltate au trecut demult la practici care asigură exploatarea şoselelor timp de 25-30 de ani, iar în SUA – chiar şi de 50-60 de ani. Se au în ve­dere caracteristicile constructi­ve ale drumurilor, capacitatea portantă a acestora.

 

Un credit preferenţial ar putea fi contractat pentru renovarea drumurilor locale

 

În ceea ce priveşte asigura­rea transparenţei în cheltuirea mijloacelor din Fondul Rutier, Boris Gherasim a apreciat că, din 2010, legislaţia în domeniu este executată întocmai, iar în 2013, 88 la sută din aceşti bani au fost valorificaţi pe bază de licitaţie.

În prezent, în Republica Moldova există şase întreprin­deri care corespund cerinţelor internaţionale în domeniul lucrărilor de construcţie şi întreţi­nere a drumurilor. Unele din­tre acestea au deja experienţă în realizarea unor proiecte in­ternaţionale.

În Bugetul de stat pentru 2014 au fost prevăzuți 1 mlrd 326 mln de lei pentru reabilita­rea drumurilor.

Potrivit lui Boris Gherasim, aducerea în stare bună şi în­treţinerea reţelei de drumuri cu lungimea de 9350 de km ar necesita câte patru mlrd de lei anual timp de 10 ani.

 

Concurenţă vs. eficienţă

 

Tudor Russu, copreşedinte al Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor, a menţionat, în context, că reprezentanţii acestei organizaţii luptă în permanență pentru soluţionarea problemelor cu care se con­fruntă membrii săi. „Noi pier­dem anual miliarde de lei pen­tru că drumurile sunt în stare rea şi sunt necesare reparaţii adăugătoare”, a specificat Tu­dor Russu.

În opinia sa, faptul că sunt organizate licitaţiile nu vorbeş­te despre utilizarea eficientă a mijloacelor financiare, pentru că la acestea nu este concurenţă. În acest scop, este necesar să fie create condiţii pentru atrage­rea investiţiilor în dezvoltarea companiilor şi asigurarea unui grad înalt de transparenţă.

 

Organizarea licitaţiilor nu garantează valorificarea eficientă a Fondului Rutier

 

Tudor Russu a remarcat că drumurile naţionale renovate de înaltă calitate nu sunt fi­nanţate din Fondul Rutier, ci din alte investiţii capitale. El a propus instituirea unui control obştesc asupra lucrărilor efec­tuate în acest domeniu, inclusiv prin achiziţionarea unui labora­tor de expertizare sau iniţierea unui parteneriat în acest dome­niu cu reprezentanţii statului.

Preşedintele Federaţiei Sin­dicatelor Transportatorilor şi Drumarilor, Boris Rojnevschi, a remarcat că în 2013 a avut loc reorganizarea celor 39 de soci­etăţi pe acţiuni „Drumuri”. Pe baza acestora au fost create 12 centre administrativ-teritoria­le. Ne bucură faptul că proce­sul de reorganizare nu a cauzat concedierea în masă a angaja­ţilor, iar salarizarea a rămas la acelaşi nivel.

În ceea ce priveşte organiza­ţiile sindicale de la aceste uni­tăţi, ele au fost, de asemenea, reorganizate. Astfel, în cadrul centrelor administrativ-teritoriale au fost create comitete sindicale comune, iar în com­ponenţa lor au intrat şi pre­şedinţii fostelor organizaţii, a conchis Boris Rojnevschi.