Toamna se consideră un anotimp nefavorabil pentru amatorii de ciuperci. Recoltarea acestora din păduri, din apropierea gunoiștilor și a terasamentului căii ferate sau procurarea de la „culegătorii-profi” implică riscuri majore pentru sănătatea consumatorului final.
Specialiștii Agenției Națională de Sănătate Publică (ANSP) relevă că intoxicaţia cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală atât la adulți, cât şi la copii şi rapiditatea în stabilirea diagnosticului şi iniţierea tratamentului pot salva viaţa bolnavului. Cu cât simptomele apar mai rapid, cu atât intoxicaţia este mai gravă. În aproximativ două ore de la consumul ciupercilor poate apărea greaţă, vomă, diaree, transpiraţia excesivă, slăbiciune generală, dureri abdominale etc. Peste șase ore, pot apărea dureri de cap, ameţeli şi agravarea stării de vomă, pierderea cunoștinței, halucinaţii și chiar comă.
„Simptomele intoxicaţiei cu ciuperci variază în funcţie de tipul de ciuperci, mai exact, de tipul de toxină conţinută de acestea şi de durata perioadei de incubaţie”, susțin specialiștii ANSA.
Cum identificăm o ciupercă bună de una rea
Șoselele naționale sunt deja împânzite de comercianți, care le culeg din pădure și le vând chiar pe marginea drumului. Specialiștii atenționează, însă, că există un șir de indicii simple și detalii la care trebuie să fim atenți, atunci când este vorba de consumul ciupercilor.
Mihail Nazarov, doctor în științe fizico-matematice, este un adevărat expert în domeniu, cu zeci de ani de experiență și cu o carte proprie despre acest hobby al său, ciupercile. În primul rând, el ne-a explicat regula de aur, pe care trebuie s-o respectăm, atunci când intrăm în pădure: dacă avem dubii sau nu știm ce fel de ciupercă este, mai bine nici nu o atingem. Cele otrăvitoare pot fi identificate după miros urât, dar și după gust.
„Trebuie tăiat piciorușul, să-l lingeți și imediat să scuipați. Nu înghițiți în nici un caz. Și dacă e amar, atunci e otrăvitor”, explică Mihail Nazarov.
Și pălăria ascuțită la mijloc poate fi un indiciu că ați găsit o ciupercă otrăvitoare. Contează mult și culoarea. „Noi o tăiem și vedem că în interior este albă. Dacă ar fi galbenă, atunci trebuie aruncată”, explică doctorul în științe.
Expertul ne-a povestit că, în pădure, nu trebuie căutate ciupercile propriu-zise, ci mai degrabă – locurile unde acestea ar putea crește. Bunăoară, ciupercile albe, unele dintre cele mai gustoase și foarte bogate în proteine, numite în popor și bureți, se găsesc, de obicei, în pădurile de stejar, în locurile umede, acolo unde, de exemplu, cresc mușchi.
„Nu căutați ciuperci în desiș, e mică probabilitatea să le găsiți. Dacă vreți să culegeți boletus, atunci trebuie să căutați o pădure de pini. Dacă vreți să găsiți ciuperci de miere, este preferabil să căutați lângă buturugi, în pădure”, ne sfătuiește Mihail Nazarov.
Vânzarea ciupercilor, singurul venit pentru moment
Pentru unele persoane, însă, vânzarea ciupercilor pe la marginea drumului reprezintă în sezon singura sursă de venit. Oamenii spun că merg la cules ciuperci nu de zile bune. Ei sunt nevoiți să iasă la marginea șoselei, deoarece au salarii și pensii prea mici, pentru a supraviețui. Iar ciupercile înseamnă pentru ei un ban în plus.
„Am venit cu o căldare-două, să vând, să fac de pâine. Pensia e de 500 de lei! Cu ce să plătesc toate serviciile comunale?”, se întreabă unul dintre comercianți.
Totuși, specialiștii nu recomandă să procurăm ciuperci din locuri neautorizate și, mai ales, cele care nu sunt însoțite de certificate de calitate. Anul trecut, în sezonul ciupercilor, 10 persoane s-au intoxicat și au ajuns la spital.
În perioada 1-22 octombrie a.c., ANSP a înregistrat 64 de cazuri de intoxicații cu ciuperci, inclusiv 11 copii și două decese ale unor persoane adulte. Cele mai multe cazuri de intoxicații cu ciuperci au fost înregistrate în raioanele Orhei, Rezina, Edineț, Călărași, Criuleni și Florești.
