Foto: televiziunea-medicala.ro
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Perioadele de concediu medical, incluse în vechimea în muncă
|
|
M-am aflat mai mult de două luni în concediu medical. Această perioadă se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la concediul de odihnă?
Natalia Cibotaru, Călărași |
Da, perioada concediului medical se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la concediul de odihnă anual, în corespundere cu art. 114, alin. (1), lit. d) din Codul muncii.
Calitatea de membru de sindicat, limitată pentru unele categorii de salariaţi
|
|
Mai mulți angajați cu funcție de răspundere din cadrul unității, inclusiv directorii adjuncţi pe probleme comerciale, pe probleme financiare, cel pe securitate economică, dar şi directorul Secţiei juridice au depus cereri de aderare la sindicat. Au ei oare dreptul de a face parte din organizaţia sindicală?
Tudor Bogatu, Criuleni |
Constituţia Republicii Moldova prin alin. (1) al art. 42 garantează oricărui salariat „…dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale”.
Totodată, art. 2 din Convenţia nr. 87 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizare a Organizaţiei Internaţionale a Muncii stipulează că „…muncitorii, fără nici o deosebire, au dreptul să constituie organizaţii la alegerea lor, fără autorizaţie prealabilă, precum şi să se afilieze acestor organizaţii, cu singura condiţie de a se conforma statutelor acestora din urmă”.
Potrivit art. 1 din Convenţia nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere colectivă a OIM, „…muncitorii trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte de discriminare ce tind să prejudicieze libertatea sindicală în materie de angajare”.
Prevederile Legii sindicatelor se sprijină în cea mai mare măsură pe principiile dreptului internațional în materie sindicală.
În cazul dumneavoastră, considerăm necesar de a ţine cont şi de recomandările, deciziile în acest sens ale Comitetului pentru Libertatea Sindicală al Consiliului de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii. În unul dintre aceste documente se spune că „…în ceea ce priveşte dispoziţiile care interzic angajaţilor cu funcţie de supervizare (de control) să se afilieze la organizaţiile lucrătorilor, Comitetul a considerat că expresia (de supervizare) ar trebui limitată doar la acele persoane care reprezintă cu adevărat interesele patronilor”.
Or, salariaţii–persoane cu funcţii de răspundere care deţin funcţiile nominalizate în întrebarea dumneavoastră sunt tocmai cei care reprezintă cu adevărat interesele angajatorului. Prin urmare, în urma obţinerii calităţii de membru de sindicat, ei pot influenţa cu certitudine activitatea organizaţiei sindicale, în detrimentul activităţii independente a acesteia faţă de angajator.
Soluţia optimă a problemei abordate ar fi acceptarea cererilor de afiliere la organizaţia sindicală a salariaţilor menţionaţi, cu înaintarea condiţiei de suspendare a calităţii de membru de sindicat pe durata executării funcţiilor respective.
