Sistemul de pensii stă să se prăbuşească?!

Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei parla­mentare pentru protecţie socială, sănătate şi fami­lie, a declarat nu demult că sistemul de pensii din Republica Moldova, aşa cum arată el astăzi, nu mai poate să funcţioneze, tre­buie schimbat. De unde ar rezulta că sistemul de asi­gurare cu pensii din ţara noastră ar fi unul falimen­tar.

 

[wp-ad_camp_1]

 

În opinia deputatului, în primul rând, din cauza scăderii numărului de per­soane care îşi aduc contri­buţia la formarea venituri­lor în bugetul asigurărilor sociale de stat, ca urmare a plecării masive a cetăţeni­lor noştri apţi de muncă la lucru peste hotare. Aceasta pe fundalul îmbătrânirii populaţiei ţării. De aceea, Vladimir Hotineanu con­sideră drept necesar intro­ducerea şi a altor sisteme de asigurări cu pensii, su­plimentare la cel de stat, precum ar fi participarea obligatorie la unul dintre fondurile private de pensii, asigurarea facultativă cu pensii.

La rândul ei, Maria Bor­tă, preşedinta Casei Naţionale de Asigurări Soci­ale, consideră că actualul sistem de pensii al ţării se confruntă cu un şir de pro­bleme grave, care amenin­ţă funcţionarea lui.

 

Deficitul bugetului de asigurări sociale de stat se ridică la peste 1 miliard de lei

 

Înainte de toate, ea este de acord că întradevăr mărimea pensiei minime este prea mică, nu asigură nici 80 la sută din minimul de existenţă pentru pensi­onari. Mai apoi, pensia reprezintă doar 27% din salariul persoanei care a plătit contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), pe când, după normele internaţionale, mărimea acesteia nu trebuie să fie mai mică de 42 la sută din leafa contribuabilului.

Aceasta mai spune că veniturile popu­laţiei noastre, din care se calculează pen­siile, sunt prea mici. În timp ce numărul participanţilor la formarea bugetului de asigurări sociale de stat scade, cel al be­neficiarilor se află în continuă creştere. Gradul de îmbătrânire a populaţiei în Re­publica Moldova depăşeşte 15 procente din populație. În fine, începând cu 2008, ţara noastră se confruntă, potrivit Valen­tinei Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu un deficit cronic de venituri în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor.

 

Citește și: O lege le va permite moldovenilor pensii facultative

 

Maria Creminscaia, consultant princi­pal – expert în probleme financiare şi soci­al-economice al Confederației Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), confir­mă că de mai multă vreme se face resim­ţită o lipsă acută de mijloace băneşti din cauza acumulării restanțelor debitoare la finele fiecărei perioade de gestionare, de peste 900 de milioane de lei, și „ înfloririi” economiei subterane. Astfel, conform Le­gii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2014, pentru acoperirea deficitului BASS sunt prevăzute peste 1 miliard 81 de mi­lioane de lei din bugetul de stat, dar, ju­decând după suma transferată în primele trei luni ale anului, ar putea să ajungă la mai bine de 2 miliarde de lei la finele aces­tui an. Totuşi, insistă Maria Creminscaia, nu se poate afirma că sistemul de pensii din Republica Moldova este unul falimen­tar, după cum a menţionat Vladimir Ho­tineanu, câtă vreme bugetul asigurărilor sociale de stat nu este gestionat în mod transparent, judicios.

 

Lipsă de transparenţă în gestionarea banilor pentru pensii

 

 

Potrivit Mariei Creminscaia, BASS ar trebui să fie divizat în fonduri, după cum prevede legea organică privind sistemul public de asigurări sociale şi cum a fost până în 2005. Astfel încât să se instituie în cadrul BASS fonduri distincte pentru pensii, pentru indemnizaţii, ajutoare soci­ale, după cum se procedează în toată lu­mea. Doar în condiţiile în care ar exista un asemenea fond pentru pensii, s-ar putea vorbi dacă actualul sistem de pensii din ţara noastră este compromis sau nu, ac­centuează expertul din cadrul CNSM. Mo­dul existent de concentrare a mijloacelor băneşti într-un cont comun exclude trans­parenţa privind acumularea veniturilor şi folosirea acestora.

De asemenea, Maria Creminscaia acu­ză modul de planificare a bugetului asi­gurărilor sociale de stat din ultimii doi ani, care se face prin înmulţirea indicilor de anul trecut cu cifra creşterii preţurilor în ţară. Ar rezulta că lipsesc nişte calcule reale, adecvate de planificare a BASS. De exemplu, s-a constatat că în bugetul asi­gurărilor sociale de stat pentru 2014 au fost planificate cu titlu de ajutoare pentru perioada rece a anului 170 de milioane de lei pentru 136 de mii de persoane, pe când în primele trei luni ale anului curent au beneficiat de asistență doar 22 de mii de persoane. Ce s-a făcut cu restul banilor publici alocaţi în acest scop? Doar la sfâr­şitul anului, spune expertul CNSM, se vor efectua anumite rectificări, ceea ce denotă un mod defectuos de utilizare a resurselor băneşti din BASS, lipsa de transparenţă.

 

Citește și: Când vor trăi mai bine pensionarii…?

 

Dacă planificarea veniturilor s-ar face la nivelul fondurilor conform unei desti­naţii concrete, este de părere Maria Cre­minscaia, atunci Casa Naţională de Asi­gurări Sociale ar putea efectua un control riguros privind utilizarea veniturilor, de­păşirea cheltuielilor pe anumite capitole. CNSM insistă de mai multă vreme, dar se confruntă cu un refuz categoric din partea autorităţilor. Angajatorii, lucrătorii din sectorul agricol al ţării varsă anual în bu­getul asigurărilor sociale de stat aproape 1,8 procente contribuții de asigurări soci­ale, ceea ce reprezintă peste 119 milioane de lei, consumând din acest buget numai pentru plata pensiilor peste 2,6 miliar­de de lei pentru 247,1 mii de beneficiari. Însă CNSM a propus ca suma dată să fie alocată din bugetul de stat. Din această perspectivă, cele două miliarde şi 600 de milioane de lei, plătite pentru pensionarii din sectorul agricol, ar putea fi folosite pentru majorarea cuantumului pensiilor tuturor celor care contribuie la formarea BASS. Din păcate, nici această iniţiativă nu are susţinere din partea Guvernului.

În bugetul asigurărilor sociale de stat se conţin cheltuieli care nu au nici în clin şi nici în mânecă cu pensiile. Se au în vedere, în primul rând, sumele de bani prevăzu-te pentru întreţinerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, a administraţiei aces-teia. Sindicatele, spune Maria Cremins­caia, au pledat în repetate rânduri ca acest gen de cheltuieli să fie realizat din bugetul de stat şi pe această cale să fie oprită creşterea lor pe an ce trece. Une­ori, unele articolele ale acestui capitol de cheltuieli (reparații capitale și curente, servicii editoriale, pază, deplasări peste hotare) sunt umflate de 2-2,6 ori în com­paraţie cu anul precedent. Nu este normal (nici corect din punct de vedere moral) ca deficitul BASS să se adâncească, iar confortul material al colaboratorilor CNAS să sporească cu așa ritm.

 

Pensiile foştilor membri ai guvernului sunt de 4,4 ori mai mari decât cea medie pe ţară

 

În Republica Moldova, din păcate, constată Maria Creminscaia, pensia este foarte mică. Bunăoară, pensia medie o depăşeşte pe cea minimă doar cu 136 de procente. În timp ce în toate ţările din CSI acest indice reprezintă aproape 200%. Acest detaliu denotă faptul că populaţia în etate din ţara noastră o duce extrem de prost. Or, aveţi în vedere că la stabilirea mărimii medii a pensiei pe ţară se ia în calcul şi pensiile deputaţilor, ale membri­lor guvernului, funcţionarilor publici, pro­curorilor, judecătorilor, care sunt cu mult mai mari. De exemplu, pensiile foştilor membri ai guvernului sunt de 4,4 ori mai mari decât cea medie. Pornind de la aceste nedreptăţi, inegalităţi, CNSM propune ca să fie egalate, unificate condiţiile de calcu­lare a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari din sectorul public al ţării.

Unde mai pui, precizează expertul CNSM, formula calculării cuantumului pensiei în ţara noastră este foarte greoaie, se dovedeşte lipsită de transparenţă. Sin­dicatele sugerează că modul de stabilire a pensiilor să fie conceput în aşa fel încât să fie pe înţelesul oricărui cetăţean.

Cât priveşte introducerea altor tipuri de asigurări cu pensii, precum propune Vladimir Hotineanu, Maria Creminsca­ia spune că sindicatele sunt împotrivă, deoarece experienţa amară a celor două fonduri private de pensii înregistrate în ţara noastră dovedeşte că nici o persoană nu a fost asigurată. În primul rând, există temerea că acestea s-ar putea transforma în nişte structuri criminale de genul IMM, care au înşelat zeci de mii de cetăţeni din ţara noastră şi de peste hotare. Este ade­vărat că nu demult a fost adoptată o lege privind pensiile facultative, contestată, de altfel, de sindicate, deoarece prevede impozitarea pensiilor plătite de fondurile private de pensii, constituite din contribu­ţiile oamenilor.

Astfel, singura condiţie a supravieţuirii actualului sistem de pensii din Republi­ca Moldova, în opinia expertului CNSM, este acceptarea propunerilor sindicatelor de îmbunătăţire a administrării acestuia, diminuarea practicii plății salariilor „în plic”, calcularea cinstită de către angaja­tori și achitarea completă a contribuțiilor de asigurări sociale, înăsprirea controlului din partea organelor fiscale, precum și a structurilor CNAS.