Cele mai adecvate instrumente şi metode de promovare în ţara noastră a sistemului dual de formare profesional-tehnică a cadrelor pentru agricultură şi industria alimentară au fost discutate de membrii Comitetului Sectorial în materie, la un atelier de lucru desfăşurat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Institutul Muncii din Chişinău.
Atât timp cât învăţământul şi piaţa muncii vor activa pe două direcţii paralele care nu se vor intersecta, ţara noastră nu va avea muncitori calificaţi, capabili să ofere produse şi servicii de calitate pe piaţa internă şi cea externă, a afirmat în cadrul evenimentului Leonard Palii, vicepreşedinte al Federaţiei „Agroindsind”.
În prezent, aşteptările pieţei muncii de la sistemul de învăţământ profesional și tehnic ţin atât de furnizarea unor muncitori calificaţi în corespundere cu cerinţele actuale, cât şi de asigurarea unei formări profesionale continue a salariaţilor. Aceleaşi sunt şi obiectivele Comitetului Sectorial pentru formare profesională din agricultură şi industria alimentară, creat în 2009 de Comisia tripartită din această ramură.
Instrumente legale
O pârghie pentru îmbunătăţirea situaţiei din acest domeniu o constituie Clasificatorul ocupaţiilor. Dacă acesta nu va reflecta starea de lucruri de pe piaţa muncii, va exista o discrepanţă între profesiile însuşite în învăţământul profesional tehnic şi necesităţile reale ale unităţilor.
Specialiştii în materie sunt în căutarea unor metode prin care să participe mai activ în acest proces şi se pot deja lăuda cu unele succese, în special, în ceea ce priveşte elaborarea primului Clasificator al ocupaţiilor, ajustat la necesităţile pieţei, a apreciat Leonard Palii.
Un alt aspect asupra căruia se lucrează intens în prezent este determinarea cererii de formare profesională. În ţara noastră, comanda de stat pentru formare profesională este elaborată de specialiştii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar satisfacerea acesteia este prerogativa Ministerului Educaţiei.
„Important e ca această comandă să reflecte cât mai bine necesităţile pieţei muncii. Noi suntem în căutarea unei formule de determinare a profesiilor ce sunt necesare acestei pieţe sub aspectul cantităţii şi al calităţii. Cu toate acestea, acum, există o mare discrepanţă între cererea şi oferta de pe piaţa muncii”, a constatat Leonard Palii.
O altă prioritate este asigurarea branşei cu standarde ocupaţionale. Întregul sistem de învăţământ profesional tehnic trebuie să derive din aceste standarde, care sunt în proces de elaborare şi, în linii mari, definesc cerinţele pieţei muncii faţă de muncitori.
În opinia lui Leonard Palii, printre măsurile necesare pentru promovarea instruirii duale se numără
organizarea unor campanii de informare la nivel de branşă, conferinţe, seminare, proiecte, planuri-model de formare profesională continuă la întreprinderi etc.
Experienţa externă
În prezent, sistemul dual de formare a cadrelor este o parte importantă a sistemului de învăţământ profesional tehnic din Germania. El presupune instruirea în proporţie de 70 la sută în cadrul întreprinderilor şi de 30 la sută – în şcoli.
Astfel, programul de formare profesională duală recomandă ca, după posibilitate, ucenicii să urmeze două zile pe săptămână de instruire teoretică în cadrul şcolilor şi trei zile de activitate practică la întreprinderi.
În Germania, aproape 60 la sută din populaţie urmează programe de pregătire profesională prin intermediul sistemului dual. În consecinţă, în prezent, 54 la sută dintre angajaţii germani dispun de formare profesională prin intermediul sistemului dual de instruire, 10 la sută sunt absolvenţi ai colegiilor, 18 – ai diferitelor universităţi, iar alte 18 la sută reprezintă forţa de muncă necalificată.
Mod de organizare
În Germania, dacă o persoană vrea să urmeze un program de pregătire profesională în sistemul de învăţământ profesional tehnic dual, ea se adresează la o companie şi încheie cu aceasta un contract în acest scop. Ulterior, Guvernul asigură partea ce ţine de instruirea teoretică.
În situaţiile în care numărul de solicitări dintr-un anumit sector al economiei se măreşte, Guvernul este obligat să le satisfacă pe toate.
În cazul sistemului de instruire duală, costurile suportate pentru pregătirea cadrelor sunt mult mai mici. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că o mare parte a instruirii are lor la întreprindere, unde există deja echipamentul şi toate instrumentele necesare pentru lucru. Ca urmare, Guvernul este scutit de asigurarea şcolilor profesionale cu astfel de utilaj.
Pentru tineri, sistemul dual oferă perspective mult mai bune pe piaţa muncii, obţinerea unor certificate recunoscute pe plan naţional, dar şi acoperirea unor costuri personale din salariile ce sunt achitate ucenicilor pe durata formării profesionale.
Totodată, acest tip de instruire contribuie la prevenirea şomajului în rândul tinerilor. Or, dacă în Uniunea Europeană acest indicator este, în medie, de 20 la sută, atunci în Germania el este de şase – maximum şapte la sută.
Iniţiativa investitorilor
Sistemul dual de pregătire profesional-tehnică a cadrelor este promovat în ţara noastră prin intermediul unui proiect implementat de mai mulţi ani de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ).
La etapa iniţială, experţii din cadrul proiectului sus-menţionat purtau discuţii cu reprezentanţii companiilor germane care doreau să iniţieze afaceri în ţara noastră. În cadrul lor, ei ridicau de multe ori problema asigurării cu forţă de muncă de calificare de care aveau nevoie, a menţionat Oana Vodiţă, manager de proiect GIZ.
Astfel, sistemul dual de formare a cadrelor a fost aplicat pentru prima dată în Republica Moldova, în 2014, la iniţiativa unei companii germane ce activează în municipiul Bălţi. În cadrul ei este instruită deja a treia generaţie de ucenici. Pe parcurs, alte cinci întreprinderi autohtone din domeniul textilelor au preluat acelaşi model şi îl implementează cu succes, a opinat Oana Vodiţă.
Ulterior, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au inclus în Codul educaţiei o prevedere legată de sistemul dual şi au solicitat părţii germane ca un expert în această materie să acorde consultanţă în vederea ajustării cadrului normativ.
În prezent, un element important este identificarea unor formate de dialog în scopul promovării acestui tip de învăţământ, a mai remarcat Oana Vodiţă.
