Sindicatele solicită negocieri suplimentare privind contribuţiile de asigurări sociale şi medicale

Foto: vocea.md

Reprezentanţii Confe­deraţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova insistă asupra majorării su­mei de cheltuieli pentru tratamentul balneosanato­rial, prevăzute în proiectul Legii bugetului asigurări­lor sociale de stat pentru 2014. Totodată, în cadrul ultimei şedinţe de lucru a Comisiei naţionale pen­tru consultări şi negocieri colective, aceştia şi-au ex­primat nedumerirea faţă de preconizata majorare a contribuţiilor în fondul asigurărilor medicale obli­gatorii, fără acordul sindi­catelor şi al patronatelor.

Vicepreşedintele CNSM Petru Chiriac a precizat că sindicatele au propus de mai multe ori ca suma cheltuielilor pentru trata­mentul balneosanatorial, preconizată pentru 2014, să fie majorată de la 20 de mil. până la 80 de mil. de lei. „Am înţelege că, în situaţia în care ne aflăm, această solicitare nu poate fi acceptată, dacă bugetul alocat cu aceeaşi destinaţie pentru veteranii muncii şi pensionari nu ar fi de două ori mai mare”, a argumen­tat Petru Chiriac.

Reprezentanţii sindi­catelor au accentuat că angajaţii achită anual con­tribuţii în sumă de circa 1,8 mild. de lei în fondul asigurărilor sociale de stat. Aceşti bani sunt plătiţi pentru ca fiecare salariat să beneficieze şi de anu­mite facilităţi, în afară de pensii, indemnizaţii sau achitarea certificatelor de boală. Majorarea cheltu­ielilor pentru tratamen­tul balneosanatorial este motivată şi de faptul că, în ultimii ani, se atestă o majorare a cazurilor de îmbolnăvire a angajaţilor, precum şi al maladiilor profesionale.

Problema e şi în aceea că anga­jatorii nu alocă suficiente mijloace financiare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salaria­ţilor, iar acestea sunt din ce în ce mai nocive. Întreprinderile alocă în acest scop doar 0,9 la sută din fondul de salarizare, în timp ce contribuţia minimă prevăzută de legislaţia în vigoare trebuie să fie de cel puţin două la sută.

Sindicatele resping majorarea contribuţiilor de asigurare medicală şi cer suplinirea cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial

În aceste condiţii, reprezentan­ţii CNSM au propus ca suma de 20 de mil. de lei, prevăzută acum pentru tratamentul balneosanato­rial, să fie majorată, cel puţin, cu 10-15 mil. de lei. În urma negocie­rilor, s-a decis ca la următoarea şe­dinţă a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, preconizată pentru 31 octombrie, să fie găsită sursa de acoperire a acestei majorări.

La rândul lor, reprezentanţii Guvernului au insitat ca, în acest caz, contribuţia în fondul asigură­rilor sociale de stat să fie majorată de la şase până la şapte la sută pen­tru salariaţi, iar pentru angajatori să fie micşorată de la 23 până la 22 la sută. Propunerea a fost respinsă de către rerezentanţii sindicatelor care au insistat ca aceste contribu­ţii să rămână la nivelul stabilit în Cadrul bugetar pentru 2014-2016. Ei au argumentat prin faptul că sa­lariile angajaţilor sunt foarte mici. Spre exemplu, salariul minim pe ţară este de 600 de lei, în sectorul de producere – 1400 de lei, în timp ce valoarea minimului de existen­ţă pentru persoanele apte de mun­că depăşeşte 1700 de lei.

Asigurarea medical obligatorie

Petru Chiriac a menţionat că o altă problemă abordată la şedinţa Comisiei naţionale pentru consul­tări şi negocieri colective a fost cea a contribuţiei în fondul asigurări­lor de asistenţă medicală obligato­rie. Anterior, partenerii de dialog social ajunseseră la înţelegerea ca, în baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu, aceasta să con­stituie 3,5 la sută pentru salariaţi şi angajatori. Cu toate acestea, în proiectul Legii cu privire la asigu­rarea obligatorie de asistenţă me­dicală a fost inclusă o prevedere privind majorarea acestei contri­buţii până la patru la sută pentru ambele părţi.

„Noi nu am acceptat acest lu­cru, iar modificarea a fost intro­dusă în mod unilateral de către cei de la Ministerul Sănătăţii care au elaborat proiectul. O asemenea acţiune nu se încadrează în cerin­ţele actelor legislative, care spun că aceste bugete trebuie să fie consultate cu partenerii sociali”, a constatat vicepreşedintele CNSM.

În contextul discuţiilor axate pe majorarea contribuţiilor de asigu­rare medicală obligatorie, repre­zentanţii CNSM au înaintat către Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medici­nă, în repetate rânduri, mai multe obiecţii. Acestea se referă la spori­rea calităţii asistenţei medicale şi garantarea accesului persoanelor asigurate la aceste servicii.

Totodată, liderii sindicali au ce­rut informaţii privind felul în ca-re se cheltuiesc banii pentru servi­ciile spitaliceşti, pentru tratamen­tul unui pacient, care este meca­nismul de monitorizare a stării acestuia după externare şi eficien­ţa asistenţei medicale acordate.

Reprezentanţii sindicatelor sunt de părere că, în prezent, exis­tă un şir de probleme legate de îmbunătăţirea serviciilor medica­le. În acelaşi timp, aspectele legate de construcţiile şi reparaţiile din spitale, procurarea de automobile şi tot felul de amenajări trebuie să fie finanţate din bugetul de stat. În acest conext, membrii Comi­siei naţionale pentru consultări şi negocieri colective insistă asupra majorării cheltuielilor din aceste fonduri pentru majorarea salarii­lor medicilor. În prezent, acestea sunt mai mici decât în sfera bu­getară, unde salariul minim e de 900 de lei, în timp ce al lucrători­lor medicali e de 825 de lei.

„Noi am ajuns la concluzia ca Ministerul Sănătăţii, împreună cu CNAM, ar trebui să facă o revizuire a cheltuielilor pentru a identifica rezervele existente şi a renunţa la cererea de majorare a contribuţii­lor achitate de către salariaţi şi an­gajatori. Mai mult ca atât, în pre­zent, o parte din aceste fonduri nu este cheltuită conform destinaţiei. Reprezentanţii celor două institu­ţii nu au putut să explice în ce scop au fost alocate cele peste 1,3 mild. de lei, incluse în compartimentul alte cheltuieli”, a menţionat Petru Chiriac.

Reprezentanţii sindicatelor au ridicat şi problema acoperirii plă­ţilor pentru medicamentele com­pensate. Acestea se măresc pe an ce trece, iar iniţiativa aparţine Parlamentului, care are şi respon­sabilitatea de a găsi surse pentru finanţarea diferenţei de preţuri. Sindicaliştii au înaintat obiecţii şi faţă de problema asigurării medi­cale, garantate de Guvern unor ca­tegorii de persoane. În acest sens, Guvernul nu-şi onorează integral obligaţiunea de a achita 12,1 la sută în acest fond, ci numai la nivel de 9,4 la sută.

Liderii sindicali au propus, în mod repetat, ca majorarea cu 10-15 mil. de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial să fie acoperită din contul introdu­cerii unui acciz la comercializarea metalelor preţioase. Astfel, aceste surse vor fi obţinute nu din fondul de salarizare, ci pe seama unor taxe şi impozite pe bunăstare.

Totodată, reprezentanţii CNSM au insistat ca Guvernul să valorifi­ce rezervele ce ţin de combaterea economiei informale, care consti­tuie în prezent circa 54 la sută sau echivalentul a circa 15 mild. de lei, în condiţiile în care acţiunile întreprinse în acest scop nu sunt eficiente.