Către dl Andrian CANDU,
președintele Parlamentului Republicii Moldova
Stimate domnule președinte,
Prin prezenta, ne exprimăm îngrijorarea față de atitudinea nepăsătoare a organelor puterii de stat față de fenomenul economiei informale și al achitării salariului „în plic”. Actualmente, economia informală constituie cea mai mare provocare pentru Republica Moldova și este un pericol iminent pentru securitatea statului. Potrivit datelor statistice oficiale pentru trimestrul II al anului 2016, în sectorul informal au lucrat 16,3% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar mai mult de o treime (39,3%) au avut un loc de muncă informal. De cele mai multe ori, angajarea informală se face în întreprinderile agricole, în comerț, construcții, transporturi și industrie. Persoanele ocupate informal sunt private de un șir de drepturi de muncă, sociale și economice și de alte drepturi constituționale. Cetățenii respectivi nu beneficiază de concediu de odihnă anual, concediu medical plătit, indemnizație de maternitate, indemnizație de șomaj, despăgubiri în caz de accident de muncă, pensie de dizabilitate, pensie de bătrâ-nețe etc.
Mai mult decât atât, datorită existenței fenomenului de ocupare informală, aceștia nu pot negocia salariile, nu sunt membri de sindicat, sunt dispersați și greu de organizat. Ocuparea informală încurajează și concurența neloială, care eventual împovărează activitatea entităților economice din sectorul formal și chiar descurajează inițierea afacerii. Totodată, este diminuată și protecția consumatorului. Produsele și serviciile companiilor cu lucrători informali, chiar dacă sunt mai accesibile pentru consumatori ca preț, adică mai ieftine, sunt de o calitate mai proastă. Pe de altă parte, economia și ocuparea informală este însoțită de o eschivare de la achitarea impozitelor și contribuțiilor obligatorii față de stat. Evaziunea fiscală asociată cu ocuparea informală cauzează daune bugetului public național și aduce prejudicii pe termen lung cetățenilor Republicii Moldova și economiei în întregime. Faptul că o pondere semnificativă de persoane au un loc de muncă nedeclarat, fie că primesc o parte a salariului „în plic”, are o influență nefastă, în special, asupra bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Conform cercetărilor în domeniu, efectuate de Gheorghe Constandachi, doctor în economie, în anul 2015, valoarea salariilor achitate „în plic” constituia 35,3 de miliarde de lei.
Ca urmare, pierderile cauzate de acest fenomen se cifrează la circa 19,1 de miliarde de lei, dintre care: impozitul pe venitul persoanelor fizice – 5,7 miliarde de lei, contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat – 10,2 miliarde de lei, primele fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală – 3,2 miliarde de lei. Comparând discrepanța de salarii medii lunare achitate de entitățile economice cu proprietate publică și entitățile economice private din aceleași ramuri de activitate, constatăm că salariile achitate de cele private sunt mai mici cu circa 20%, restul fiind achitate „în plic”. Acest fapt cauzează bugetul național un prejudiciu de peste 3,1 de miliarde de lei. Această situație conduce la creșterea deficitului bugetar și la imposibilitatea statului de a-și onora obligațiile față de sistemul de educație, sănătate, sfera socială, dezvoltarea infrastructurii țării etc.
Bugetul public național pentru anul 2016 este planificat cu un deficit de 4,27 miliarde de lei sau de circa 3,2% din PIB, față de 1,8% în anul 2013. Principalele surse din care se va finanța deficitul bugetar (circa 6,7 miliarde de lei) sunt împrumuturi externe. Astfel, se constată o dependență aproape totală a finanțării deficitului bugetar de sursele externe, ceea ce, în condițiile actuale, reprezintă un risc semnificativ. Din an în an, se reduce drastic ponderea cheltuielilor în PIB pentru ocrotirea sănătății (de la 5,1% în anul 2009 la 4,3% în anul 2015), pentru educație (de la 9,4% în anul 2009 la 7% în anul 2015) și pentru sfera socială (de la 12,6% în anul 2009 la 11,3% în anul 2015). Concomitent, ne confruntăm cu situația în care numărul contribuabililor la sistemul public de asigurări sociale de stat în perioada 1999-2015 s-a redus cu 38,3%, în timp ce numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă doar în ultimii patru ani s-a majorat cu 7%. Acest fapt a condus la creșterea poverii asupra bugetului de stat din care se acoperă deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, în anul 2016, din bugetul de stat urmează să fie acoperit un deficit de un miliard 121,7 mln. de lei al bugetului asigurărilor sociale de stat.
O situație dificilă este și la planificarea și executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Pe parcursul ultimilor trei ani, la formarea FAOAM se încalcă prevederile legale ce țin de suma transferurilor de la bugetul de stat pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, asiguratorul cărora este Guvernul. În loc de 12,1% prevăzute de legislație, se planifică doar 7,8%, nealocându-se anual peste 1,5 de miliarde de lei. Totodată, conform situației din 1 octombrie 2016, din bugetul de stat au fost alocate numai 1,3 miliarde de lei sau 54,8% din suma planificată și așa mai redusă decât prevede legislația. Cu toate că are loc o majorare anuală a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, măsura respectivă nu contribuie la scoaterea unei părţi a salariului din „plic”.
Actualmente, o bună parte dintre angajatori achită angajaţilor oficial 2100 de lei, începând de la un muncitor şi terminând cu un specialist performant, în rest – salariile le achită „în plic”. Salariile mici descurajează din start participarea populaţiei în câmpul muncii, dându-se prioritate muncii nedeclarate cu salarii mult mai mari, fie în ţară, fie în străinătate. Noi, de nenumărate ori, am solicitat președintelui țării, Parlamentului, Guvernului să fie stabilit un nou mecanism de calculare a salariului minim pe țară, acesta fiind calculat în mărime de 50 la sută din salariul mediu pe economie. Cu toate acestea, ni se motivează lipsa resurselor financiare și salariul minim pe țară rămâne în mărime de doar 1000 de lei, acoperind doar 52% din minimul de existență al populației apte de muncă. Mai mult decât atât, salariul minim este aproape egal cu mărimea venitului lunar minim garantat de 900 de lei, acordat ca ajutor social, fapt ce descurajează munca.
Deși în anul 2011, la insistența noastră, a fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru” prin Hotărârea Guvernului nr. 477 din 28.06.2011, la care ulterior, în 2014, au fost operate modificări şi completări, impactul nu a fost cel așteptat și fenomenul dat persistă în continuare, fiind supusă riscului sustenabilitatea financiară a statului.
Aplicarea moratoriului asupra controlului de stat pe parcursul a șase luni ale anului curent și a constrângerilor legislative la efectuarea controalelor de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii au condus la scăderea eficienței măsurilor de combatere a economiei informale. Ca urmare, s-a micșorat de zece ori numărul persoanelor identificate care practicau munca nedeclarată, de la 2378 de persoane (9 luni ale anului 2015) la 235 de persoane (în 9 luni ale anului 2016). Totodată, este de menționat faptul că, în baza controalelor organelor abilitate, în aceeași perioadă a anului 2015, au fost calculate suplimentar la bugetul național impozite, taxe și alte plăți în valoare totală de 6,8 mln. de lei, pe când în anul curent această sumă s-a micșorat la 3 mln. de lei sau de 2,3 ori. Pornind de la cele expuse, insistăm asupra întreprinderii unor măsuri radicale ce țin de combaterea acestor fenomene dezastruoase pentru Republica Moldova.
Cu respect,
Oleg BUDZA,
președintele CNSM
