Sindicatele și patronatul pledează la unison pentru majorarea salariului minim

Confederația Națională a Sin­dicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Pa­tronatului din Republica Moldova (CNPM), în persoana lui Igor Zubcu, președintele CNSM, și, respectiv, Leonid Cerescu, președintele CNPM, au semnat un demers pe care l-au expediat premierului Dorin Recean.

În document se arată că, în calitate de parteneri sociali la nivel național, CNSM și CNPM și-au manifestat susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova prin semnarea unei Declarații comune pe  26 ianuarie 2024.

„Conștientizând importanța implicării plenare în acest proces, de comun acord cu reprezentanții Guvernului, membri ai Comisiei naționale pentru consultări și ne­gocieri colective, am convenit asupra coo­perării active și participării constructive la procesele de transpunere a legislației euro­pene în cadrul normativ național.

După cum cunoașteți, în calitate de țară candidat de aderare la Uniunea Europea­na, Republica Moldova și-a asumat anga­jamentul de a-și alinia legislația națională la acquis-ul comunitar, iar prin semnarea Declarației de aliniere la Pilonul european al drepturilor sociale al Uniunii Europene, de a contribui la asigurarea unor condiții de munca și de trai decente pentru angajați”, se subliniază în preambulul Demersului.

Pilonul european al drepturilor soci­ale este o proclamație comună a șefilor instituțiilor UE, care se angajează să pună în aplicare 20 de principii în domeniul politicii sociale, printre care și asigurarea dreptului la salarii echitabile, care să asigure un nivel de trai decent.

În aceeași ordine de idei, în Planul național de acțiuni pentru aderarea Repu­blicii Moldova la Uniunea Europeana pen­tru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2023, este prevăzută transpunerea, până în septembrie 2025, a Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, care este un standard european important ce prevede mecanismul de stabilire a sala­riului minim pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, mai relevă documentul citat.

„De altfel, mecanismul dat este prevă­zut și de Carta Socială Europeană (revizu­ită), ratificată parțial de Republica Moldo­va prin Legea nr. 484 din 28.09.2001, care mai stabilește, în articolul 4, că țările care au ratificat-o trebuie să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă, care să le asigure acestora, precum și familiilor acestora, un nivel de trai decent.

facebook.com

Analizând datele BNS privind evoluția minimului de existență pentru anul 2023, care a constituit 2877,1 lei pe luna, inclusiv pentru populația apta de munca – 3078,7 lei, pentru pensionari – 2403,9 lei, pentru copii – 2822,1 lei, remarcam că, pentru asi­gurarea unor necesități minime ale unui salariat și unui copil minor, salariul minim ar constitui cel puțin 7007 lei (5900,8 lei – salariu net) și ar asigura doar nivelul pra­gului sărăciei extreme (pentru anul 2023)”, remarcă autorii demersului.

Ei argumentează astfel că salariul minim de 5 mii de lei, stabilit la 1 ianuarie 2024, asigură doar circa 70% din minimul de existență pentru un salariat și un copil mi­nor, iar economia națională în continuare se confruntă cu provocări în menținerea și atragerea forței de muncă.

„Având necesitatea asigurării unui nivel de trai decent al salariaților, considerăm că majorarea salariului minim este nu doar necesară, dar și benefică pentru întreaga societate, fiind un instrument important nu doar pentru reducerea sărăciei și a fluctuației de personal, dar și de susținere a economiei naționale datorită stimulării consumului și majorării veniturilor bugetu­lui public național.

În contextul celor expuse și având în vedere situația social-economică din țară, CNPM și CNSM propun stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2025, a salariului minim în mărime de 6000 de lei, astfel încât sa fie asigurată o creștere constantă și echilibrată a salariului minim în următorii ani, asigu­rând implementarea prevederilor Directivei UE 2022/2041”, constată în încheiere auto­rii Demersului.

Reprezentanții Guvernului au dat un răspuns oficial, în care se arată că Minis­terul Finanțelor a examinat demersul citat mai sus, referitor la stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2025, a salariului minim în mă­rime de 6000 de lei și, în limita competenței funcționale, comunică următoarele.

„În conformitate cu prevederile Re­gulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, apro­bat prin Hotărârea Guvernului nr. 696 din 30 august 2017, Ministerul Finanțelor este responsabil de asigurarea elaborării și im­plementării politicii de stat în domeniul or­ganizării și remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar, precum și monitoriza­rea cheltuielilor de personal și a numărului de angajați din sectorul bugetar, bazate pe un management al finanțelor publice efici­ent și transparent.

Totodată, modul și condițiile de salari­zare a personalului din sectorul bugetar sunt reglementate de Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sec­torul bugetar. Astfel, se menționează că, în conformitate cu prevederile art. 2 din legea prenotată, reglementările acesteia se aplică persoanelor cu funcții de demnitate publi­că, funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului indi­vidual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 27 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, angajaților din unitățile bugetare finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat li se asigură acordarea plăților compensatorii. Se menționează că garanțiile specificate la art. 27 din Legea nr.270/2018, inclusiv cele stipulate la alin. (2), au fost prevăzu­te ca măsuri compensatorii de protecție socială pentru garantarea și menținerea salariilor personalului unităților bugetare pornind de la cuantumul minim necesar de asigurare socială stabilit pe țară, în funcție de situația economică și posibilitățile fi­nanciare ale bugetului public național. Or, stabilirea unei norme legale neacoperite financiar încălcă principiul sustenabilității bugetare, ceea ce nu poate fi admis. Ast­fel, începând cu 1 ianuarie 2024, pentru personalul angajat în instituțiile bugetare, prin Legea nr. 421/2023 pentru modifica­rea Legii nr.270/2018 privind sistemul uni­tar de salarizare în sectorul bugetar, au fost aprobate modificări la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 270/2018. Astfel, în cazul în care, pentru unii salariați din unitățile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic de 5000 de lei, aceștia vor beneficia de plăți com­pensatorii. Modificarea în cauză a fost ela­borată ca măsură de susținere a salariaților cu venituri mici, prin majorarea acesteia în sectorul bugetar de la 4000 de lei la 5000 de lei, în contextul reexaminării cuantumu­lui minim garantat al salariului minim pe țară.

Pe lângă aceasta, propunerea ce ține de majorarea cuantumului minim garantat al salariului în mărime de 6000 lei va duce în ansamblu la majorarea cheltuielilor atât a întreprinderilor de stat, societăților pe acțiuni, organizațiilor, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică și a instituțiilor bugetare/instituțiilor cu au­tonomie financiară, ce va avea un impact financiar impunător inclusiv asupra buge­tului public național, pentru acoperirea căruia urmează a fi identificate resurse. În acest sens, se menționează că măsura sa­larială citată supra, doar pentru angajații din sectorul bugetar, implică cheltuieli su­plimentare din bugetul de stat în valoare de circa 569 mln. de lei, cheltuieli ce nu au acoperire financiară.

Totodată, potrivit prevederilor art. 17 al Legii finanțelor publice și responsabilităților bugetar-fiscale nr.181/2014, pe par­cursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget. Concomitent, se remar­că precum că, în conformitate cu alin. (6) art.131 din Constituția Republicii Moldova, nici o cheltuială bugetară nu poate fi apro­bată fără stabilirea sursei de finanțare.

Astfel, măsurile de politici noi ce vizează majorarea nivelului salarial, care au impact asupra bugetelor componente ale bugetu­lui de stat, ar putea fi examinate în proce­sul de elaborare a bugetului de stat pentru anul 2025, în funcție de cadrul de resurse disponibil.

De menționat că subiectul remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar se află permanent pe agenda Guvernului Re­publicii Moldova, unul din obiectivele cheie stabilite este dezvoltarea unui sistem de salarizare care să asigure un nivel adecvat de remunerare, motivare și performanță a personalului din sectorul bugetar. Iar pen­tru fiecare opțiune de creștere a salariilor este important de a determina resursele financiare suplimentare pentru a asigura principiul de sustenabilitate financiară, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pen­tru personalul din unitățile bugetare cu res­pectarea cadrului de resurse prevăzute în bugetele componente ale bugetului public național”.