Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS” și Federația Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcții au organizat, recent, o masă rotundă la tema: „Sporirea capacităților structurilor de dialog social în ramura construcțiilor”.
În cadrul evenimentului, au fost abordate subiecte privind situația pe piața muncii în sectorul construcțiilor, punerea în aplicare a Codului urbanismului și construcțiilor, rolul Comisiei pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură.
Potrivit unui studiu realizat de IDIS„Viitorul”, în parteneriat cu Federația „SINDICONS” și federația patronatului din ramură, sectorul construcțiilor contribuie în prezent cu peste 6% la PIB, fiind în top cinci ramuri economice. În anul 2024, investițiile totale în construcții (publice și private) au depășit 30 de miliarde de lei.
Este o ramură de importanță multiplicativă – generează cerere pentru 20 de industrii conexe (materiale de construcții, transport, energie, servicii financiare ș.a.). La ora actuală, 25% din portofoliul de credite al băncilor este în domeniul construcțiilor, un maxim istoric absolut.
Peste 60 de mii de persoane activează anual în construcții în Republica Moldova, dintre care 60% în zona informală. Sectorul se confruntă cu mai multe provocări – muncă la negru, lipsa protecției sociale, migrație masivă a forței de muncă destul de calificată.
În condițiile în care unii salariați din ramura construcțiilor pleacă să lucreze peste hotare, în locul lor se angajează muncitori străini. Studiul arată că numărul străinilor care muncesc în Republica Moldova, inclusiv în ramura construcțiilor, este în continuă creștere, în ultimii ani. Dacă, în 2018, ponderea străinilor în populația ocupată din Republica Moldova constituia 2,7%, în iunie anul curent acest indicator era de două ori mai mare și constituia 5,7%.
Codul urbanismului și construcțiilor
Părțile implicate în discuție au menționat că există anumite oportunități oferite de muncitorii străini, și aici este vorba de faptul că ei mențin ritmul de dezvoltare a marilor proiecte publice și private, există un transfer de bune practici și experiență profesională, are loc creșterea competitivității. Cu toate acestea, există și anumite riscuri asociate muncitorilor străini în construcții – creșterea muncii la negru, discriminare față de muncitorii locali. Angajatorii sunt obligați să garanteze muncitorilor străini salariul mediu prognozat (16 mii de lei), în timp ce localnicii au garanții salariale mult mai mici (5500-6000 de lei).
Codul urbanismului și construcțiilor a intrat în vigoare la 30 ianuarie 2025. Actul legislativ prevede mai multe domenii de reglementare și aplicare – amenajarea teri-toriului și urbanismul, proiectarea construcțiilor, autorizarea lucrărilor de construcție, executarea lucrărilor de construcție, exploatarea construcțiilor, postutilizarea acestora, calitatea materialelor și a produselor din domeniul construcțiilor, exercitarea controlului de stat în construcții.
Noile prevederi ale Codului respectiv se aplică terenurilor în vederea realizării operațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, a construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație, respectiv, pentru realizarea lucrărilor la construcțiile noi, a lucrărilor de reparație capitală, renovare majoră în sensul Legii privind performanța energetică a clădirilor și reconstrucție la construcțiile existente.
