Sindicatele şi-au stabilit priorităţile pentru următorii cinci ani

 

Delegaţii la congresul al treilea al Con­federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, desfăşurat miercuri, la Chişinău, au aprobat o nouă strategie de activitate şi au ales conducerea acestei organizaţii pentru următorii cinci ani. Atât obiectivele de viitor, cât şi succesele obţinute în ultima perioadă s-au bucurat de o apreciere înal­tă, inclusiv din partea oaspeţilor veniţi la congres din mai multe ţări ale lumii.    

 

Astfel, Oleg Budza a fost reales, cu una­nimitate de voturi, în funcţia de preşedin­te al CNSM. Totodată, Mihail Hîncu, Petru Chiriac şi Sergiu Sainciuc au fost reconfir­maţi în calitate de vicepreşedinţi, în timp ce Rodica Popescu a primit vot de încre­dere pentru poziţia de secretar confederal al CNSM. De asemenea, Anatolie Nistor a fost reales în funcţia de preşedinte al Co­misiei de cenzori a CNSM.

„La toate discuţiile cu factorii guverna­mentali, cele mai importante patru proble­me ridicate de sindicalişti sunt: locuri de muncă, salarii decente, respectarea legis­laţiei, sănătatea lucrătorilor şi securitatea muncii. Cu regret, nivelul de trai al popu­laţiei, salariile mici, puterea de cumpărare scăzută, preţurile mari şi birocraţia lasă o amprentă negativă asupra tuturor salaria­ţilor moldoveni”, a apreciat Oleg Budza.

Salariile sunt principala sursă de venit a lucrătorilor, iar sindicatele au depus în ultimii cinci ani toate eforturile necesare pentru a obţine majorarea lor, inclusiv prin acţiunile de protest ale profesorilor şi fero­viarilor, a menţionat preşedintele CNSM.

În prezent, sistemul de salarizare din sectorul bugetar nu corespunde cerinţelor timpului şi nu motivează angajaţii, a apre­ciat Oleg Budza. În consecinţă, sindicaliştii au fost îndemnaţi să-şi schimbe tacticile de dobândire a dreptului la majorări salariale. Aceste tactici, care vor consta inclusiv din presiuni sub formă de mitinguri şi piche­tări, vor fi aplicate, de acum încolo, până la adoptarea Legii bugetului de stat.

Oleg Budza a remarcat că principalele aspecte pe care pun accentul sindicatele în dialogul lor cu actualul Guvern ţin de in­stituirea unor instanţe sau complete spe­cializate în litigiile de muncă, crearea unui sistem al tichetelor de masă pentru lucră­tori, asigurarea tinerilor cu spaţiu locativ, combaterea muncii la negru, revitalizarea dialogului social de toate nivelurile.

În cadrul congresului al treilea al CNSM, reprezentanţii Guvernului şi cei ai Patro­natelor au subliniat importanţa dialogului social pentru dezvoltarea social-economi­că a ţării noastre. Conlucrarea dintre parte­nerii sociali constituie o cerinţă necesară şi poate contribui la aceasta, a apreciat Raisa Scai, viceministră a Muncii, Protecţiei Soci­ale şi Familiei.

Sindicatele propun deseori modificări în legislaţie sau ratificarea unor tratate internaţionale. În acest fel, multe dintre convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii la care ţara noastră este parte au fost ratificate la iniţiativa CNSM, a precizat Raisa Scai.

 

Dialog echitabil

 

În timp ce reprezentanţii Guvernului s-au lăudat cu participarea largă a sindi­caliştilor în diverse grupuri de lucru pen­tru elaborarea sau perfecţionarea cadrului legal, cei de la Patronate au pledat pentru eliminarea practicii de aprobare a unor documente importante ce ţin de politicile statului înainte ca acestea să fie consultate cu Sindicatele şi Patronatele.

Potrivit lui Leonid Cerescu, preşedinte­le Confederaţiei Naţionale a Patronatului,

după o perioadă de incertitudine, dialogul social de nivel naţional a fost relansat, este constructiv şi, până la urmă, va da şi roade pozitive. În opinia sa, numai un mediu de afaceri favorabil va oferi posibilităţi reale de relansare economică, de creare a noi locuri de muncă, majorare a salariilor şi acumulare de mijloace bugetare suficiente pentru necesităţile statului.

Eforturile sindicaliştilor moldoveni au fost apreciate şi încurajate de reprezen­tanţi ai mai multor structuri sindicale din alte ţări, precum şi de talie internaţională.

Astfel, pe adresa CNSM au parvenit un şir de felicitări din partea acestora, atât cu ocazia desfăşurării congresului, cât şi a Zilei sindicalistului, consemnată în ace­eaşi zi, dar şi a aniversării de 10 ani de la crearea CNSM. Totodată, la congres au fost prezenţi oaspeţi din state precum Austria, Federaţia Rusă, Grecia, Letonia, Polonia, România, Ucraina, Uzbekistan.

 

Reuşite şi provocări

 

Şomajul mai reprezintă încă o problemă serioasă, au apreciat oaspeţii în cuvintele lor de salut. Pe lângă acest fenomen, este resimţită şi o tendinţă de extindere a in­stabilităţii legate de angajare în muncă, generată de economia informală, de priva­tizarea unor servicii publice. La acestea se adaugă creşterea presiunii asupra familiilor din cauza sporirii nivelului de sărăcie chiar şi în ţările din comunitatea europeană.

Multe ţări se confruntă în prezent şi cu un val de politici antisindicale, creşterea inegalităţilor pe plan regional sub aspect ocupaţional şi al veniturilor. Oamenii pot să observe cum sub ochii lor, tot mai mult, bogaţii devin şi mai avuţi, iar săracii – şi mai nevoiaşi.

Sindicaliştii moldoveni înregistrează multiple reuşite, dar şi suficiente provocări rămân pentru a le face faţă. Multe dintre acestea sunt generate de fenomenul mi­graţiei. Or, de vreme ce persistă problema salariilor mici, este evident că tinerii nu prea vor mai accepta să rămână în ţară. Şi deficienţele existente în ceea ce priveşte siguranţa la locul de lucru cauzează frec­vent accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale.

Sindicatele trebuie să se gândească la toate aceste provocări, să participe la întâl­niri cu colegi din diferite ţări pentru a face schimb de experienţă şi pentru a se susţine reciproc.

În opinia unor sindicalişti din statele ve­cine, în prezent, sindicatele din ţara noas­tră sunt dintre cele mai avansate şi consoli­date din regiune. Astfel, strategia adoptată de sindicatele din Republica Moldova este cea mai bună cale pentru a avea succes.

În mesajele lor de salut, unii dintre oas­peţi au remarcat că unele companii trans­naţionale care au pătruns deja şi în ţara noastră nu-şi doresc decât să achite salarii mici şi să-şi umple buzunarele.

Printre problemele împărtăşite de sin­dicaliştii din diferite ţări se numără şi cea legată de presiunea instituţiilor financiare internaţionale, în principal, Banca Mondia­lă şi Fondul Monetar Internaţional. Condi­ţiile din programele lor de asistenţă includ politici cu un impact economic şi social negativ asupra populaţiei din ţările în care intervin.

Aceste politici, centrate pe liberalizare, reglementare, privatizare a industriei şi chiar a serviciilor publice, se dovedesc acum a fi un eşec. Consecinţele pot fi deja sesizate – polarizarea socială, adâncirea inegalităţilor şi distribuirea valorii adăuga­te preponderent către cei bogaţi. Acestea duc la instabilitate şi dezechilibre majore.

În astfel de condiţii, reprezentanţii lu­crătorilor au datoria să se facă auziţi, să militeze pentru politici redistributive, să readucă în prim-plan valorile solidarităţii în relaţiile sociale şi de muncă.

O mare provocare pentru sindicatele din diferite ţări se referă la încercarea din partea unor companii străine de a impune schimbarea legislaţiei muncii. Iar sindicate­le nu trebuie să admită ca legislaţiile naţi­onale să fie făcute praf la capitolul drepturi pentru lucrători.

 

Luări de cuvânt

 

În cadrul dezbaterilor, delegaţii la con­gres au apreciat eforturile depuse de echi­pa CNSM şi rezultatele obţinute de mem­brii acesteia.

În planul priorităţilor strategice pentru următorii ani, unii dintre sindicalişti au scos în evidenţă problema legată de majorarea salariului minim pe ţară până la nivelul mi­nimului de existenţă. În caz că aceasta nu va fi soluţionată, ţara noastră va rămâne foarte curând fără forţă de muncă, pe fon­dul exodului masiv al populației.

Republica Moldova este, în prezent, sta­tul cu cel mai mic salariu minim din regiu­ne, ce constituie doar 47 de euro. În opinia sindicaliştilor moldoveni, autorităţile nu îşi respectă obligaţiile stabilite prin lege de a reexamina, cel puţin o dată pe an, salariul minim pe ţară, care nu a mai fost modificat de la 1 octombrie 2014.

Printre schimbările propuse de vorbi­tori se numără reformarea şi modernizarea activităţii sindicale. Unul dintre aspecte­le avute în vedere se referă la redefinirea rolului sindicatelor de ramură. Totodată, s-a menţionat că liderii sindicali ar trebui să pună accent pe pregătirea organizato­rilor sindicali profesionişti, eficientizarea comunicării cu membrii şi cu publicul, apli­carea unor sisteme moderne de recrutare a membrilor, de planificare, monitorizare şi evaluare a activităţilor. Printre obiectivele de actualitate se numără şi reprezentarea tinerilor, a femeilor, precum şi a muncito­rilor emigranţi.

În cadrul congresului a fost aprobat ra­portul de activitate al organelor de condu­cere ale CNSM în vederea realizării Strate­giei CNSM pe anii 2012-2017 şi obiectivele pentru anii 2017-2022. De asemenea, de­legaţii la congres au luat act de raportul de activitate al Comisiei de cenzori a CNSM în perioada anilor 2012-2017.

Alte materiale privind ideile lansate în cadrul dezbaterilor, documentele şi hotă­rârile aprobate la congres găsiţi şi în cele-lalte pagini, dar şi în următoarele numere ale ziarului.