Sindicatele moldoveneşti, dintre cele mai consolidate din Europa

 

Evoluţia pe care au avut-o sindicatele din ţara noastră în anii de independenţă a fost una dificilă. Acestea au înregistrat însă un progres important în ceea ce priveş­te dialogul social purtat la diferite niveluri, prin inter­mediul căruia reuşesc să re­zolve numeroase probleme ale lucrătorilor, a relevat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în ajunul Zilei Independen­ţei.

 

„Noi suntem singurul exemplu din Europa de uni­ficare a sindicatelor, care este apreciat drept un eve­niment istoric. La început, a existat o federaţie generală a sindicatelor, apoi aceasta s-a transformat în federaţie, după care timp de şapte ani în ţara noastră au activat două confederaţii”, a speci­ficat Oleg Budza.

Ulterior, sindicaliştii mol-doveni au dat dovadă de suficientă experienţă şi minte pentru a unifica cele două confederaţii, lucru ca-re nu s-a mai întâmplat în nici una din ţările comuni­tăţii europene, afirmă Oleg Budza.

„Activăm într-o singură confederaţie şi ne ghidăm de principii precum cel al democraţiei şi indepen­denţei sindicale. În 2010, am aderat la Confederaţia Internaţională a Sindicate­lor, care are la bază aceleaşi principii”, a subliniat Oleg Budza.

În opinia sa, cel mai im­portant progres realizat de sindicatele moldoveneşti în anii de independenţă se referă la negocieri şi la înce­tăţenirea diferitelor prac­tici legate de dialogul so­cial purtat cu patronii, cu organizaţiile acestora şi cu reprezentanţii puterii cen­trale şi locale sau în cadrul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri co­lective.

Sindicaliştii moldoveni mai au încă multe de făcut în ceea ce priveşte apăra­rea drepturilor şi a intereselor salariaţilor-membri, susţine preşedintele CNSM. Mai mult, uneori, înţelegerile la care ajung par­tenerii sociali nu sunt respectate. În aceas­tă privinţă, reprezentanţii sindicatelor din ţara noastră au fost sfătuiţi de omologii lor din state cu experienţă mai avansată în materie că, uneori, e mai bine ca angaja­mentele asumate de părţi să fie mai puţi­ne, pentru ca ceea ce este convenit să fie şi respectat.

În opinia preşedintelui CNSM, în pre­zent, lucrurile nu evoluează tocmai bine la capitolul securitate şi igienă a muncii.

„Depunem eforturi colosale în această direcţie, am creat chiar şi o inspecție sin­dicală de muncă. Or, cazurile de trauma­tism nu au dispărut, se atestă şi boli profe-sionale. Pentru a soluţiona problema, încercăm să promovăm ratificarea unei convenţii internaţionale privind servicii­le de sănătate ocupaţională”, a remarcat Oleg Budza.

Crearea în ţara noastră a acestui tip de servicii va contribui la depistarea şi gesti­onarea adecvată a cazurilor de morbidita­te profesională. În prezent, acestea există, deşi aproape că nu sunt recunoscute, cu toate că mulţi lucrători suferă de diferite maladii şi este lesne de înţeles atunci când bolile sunt generate de acţiunea factorilor din mediul de producţie.

 

Problemele tinerilor şi ale femeilor

 

Nu mai puţin importante sunt şi proble­mele tinerilor, dar şi cele ale femeilor, de care sunt preocupaţi reprezentanţii sindi­catelor. Astfel, în cadrul CNSM a fost cre­ată şi activează intens Comisia de Tineret, precum şi Consiliul de Femei.

Membrii celor două structuri sunt antre­naţi în diverse programe de studii desfăşu­rate prin intermediul Institutului Muncii. Accentul este pus în special pe preluarea experienţei de care dispun ţările europe­ne și prezintă un interes deosebit pentru rezolvarea problemelor actuale ale celor două categorii de lucrători.

O importanţă deosebită în această pri­vinţă o are şi colaborarea strânsă cu re­prezentanţii sindicatelor din România. Pe lângă schimburile frecvente de experienţă, aceasta se referă şi la preluarea unor acte normative şi legislative, elaborate în proce­sul de asociere la Uniunea Europeană, cu ajustarea lor la specificul ţării noastre.

 

Schimbările din anii de independenţă au influenţat mentalitatea

şi viaţa oamenilor

 

„Preocupările actuale şi obiectivele pro­puse de reprezentanţii sindicatelor sunt multiple. Ele se referă şi la consolidarea federaţiilor de ramură, unele dintre care s-au unit, altele se mai află încă în discu­ţii. Unele măsuri structurale ar putea fi necesare şi în contextul eventualei reforme administrativ-teritoriale”, a mai remarcat Oleg Budza.

Preşedintele CNSM a atras atenţia că, în cei 25 de ani de independenţă, în ţara noastră s-au produs schimbări de esenţă, care au influenţat şi mentalitatea şi viaţa cotidiană a oamenilor. Anterior, salariaţii erau asiguraţi cu spaţiu locativ, le era ga­rantat un loc de muncă şi dreptul la pen­sia de vârstă, iar salariile le permiteau să suporte povara serviciilor comunale. În consecinţă, şi sindicatelor le revin acum alte funcţii. Astfel, după ce proprietatea colectivă a devenit privată, sindicatele, începând de la organizaţiile primare, cele teritoriale, de ramură, precum şi confede­raţia, îşi construiesc relaţiile prin negocieri bazate pe principiile şi practicile europene, pe convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi pe drepturile oamenilor.

 

Probleme primordiale

 

Trei probleme sunt prioritare pentru ţara noastră, în opina preşedintelui CNSM. Prima are un caracter economic şi ţine de capacitatea de a produce bunuri şi servicii de calitate şi la preţuri competitive, pentru a fi exportate, în special, pe piaţa comuni­tăţii europene.

Cea de-a doua se referă la calificarea muncitorilor şi a specialiştilor, care trebuie să corespundă standardelor ocupaţionale, elaborate în prezent cu participarea nemij­locită a sindicatelor şi a patronatelor, dar şi la necesitatea ca salariile să fie majorate, pentru ca lucrătorii să fie motivaţi să mun­cească în ţara noastră.

A treia problemă vizează diversificarea pieţei energetice, concomitent cu dezvol­tarea surselor alternative de energie şi re­tehnologizarea proceselor de producere în scopul minimalizării costurilor de produc­ţie ale mărfurilor moldoveneşti destinate exportului.

La cele enumerate se adaugă şi necesita­tea stringentă de a fi create locuri de mun­că şi de a fi atrase investiţii în economie. În prezent, mulţi moldoveni, dar şi cetăţeni străini, sunt dispuşi să lanseze afaceri în ţara noastră bazate pe experienţa inter­naţională, dar se plâng că nu au siguranţă că nu îşi vor pierde afacerile în urma unor procese de judecată.

 

Priorităţi sindicale

 

Oleg Budza i-a îndemnat pe cetăţeni să caute soluţii pentru problemele cu care se confruntă şi a adăugat că şi sindicatele, la rândul lor, promovează în acelaşi scop un şir de iniţiative. Acestea se referă la insti­tuirea unor instanţe specializate în soluţi­onarea litigiilor de muncă, adoptarea unor prevederi legale pentru normarea muncii, îmbunătăţirea medicinei asigurate, forma­lizarea economiei informale etc.

Drept urmare, în 2016, pentru prima dată în ultimii ani, are loc o mişcare lega­tă de schimbarea în societate a atitudinii faţă de fenomenul muncii nedeclarate. Mai mult, în septembrie–octombrie urmează a fi adoptate unele modificări la Codul con­travenţional, prin care vor fi majorate con­siderabil amenzile aplicate angajatorilor care practică munca „la negru”.

Totodată, în prezent, este elaborat un nou concept de calculare a pensiilor de vârstă. Scopul acestuia este de a le asigura celor care cotizează în fondul de pensii să primească mai mulţi bani la bătrâneţe.

 

Mesaj de felicitare

 

Cu prilejul Zilei Independenţei Repu­blicii Moldova, preşedintele Confedera­ţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova a transmis un mesaj de felicitare tuturor celor care şi-au manifestat dorinţa ca ţara noastră să fie independentă şi prosperă, indiferent dacă au rămas să trăiască în pa­trie sau au plecat în străinătate.

„Doresc pace în Republica Moldova, să fim feriţi de elementele teroriste cu care se confruntă unele ţări ale lumii în ultima vreme. Cel mai important e ca oamenii să se simtă liberi, să fie sănătoşi, să dea do­vadă de încredere în faptul că dispun de dreptul la vot, au dobândit diferite libertăţi care le permit să-şi exprime poziţia. Con­sider că Ziua Independenţei o vom marca cu demnitate şi onoare”, a concluzionat Oleg Budza.