La scurt timp după ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, în care reprezentanții Guvernului au insistat pe ideea că salariul minim nu poate fi mai mare de patru mii de lei de la 1 ianuarie 2023, propunere care nu a fost susținută de sindicate, conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova a expediat premierului Natalia Gavrilița o scrisoare oficială, semnată de Igor Zubcu, președintele CNSM.
„Prin prezenta, CNSM, acționând în numele salariaților-membri de sindicat din toate ramurile economiei, își exprimă dezacordul față de abordarea problemei stabilirii salariului minim pe țară. La etapa actuală, populația țării se află în fața unei provocări majore în legătură cu evoluția social-economică din țară, urmare a crizei energetice și a impactului acesteia asupra puterii de cumpărare”, se arată în scrisoare.
Sindicatele salută angajamentul autorităților de a contribui la compensarea parțială a facturilor la resurse energetice pentru consumatorii casnici, însă, fără asigurarea creșterii salariale, îndeosebi pentru angajații care beneficiază de salarii la nivelul salariului minim pe țară, persoanele în cauză nu vor fi în stare să-și dobândească strictul necesar, nemaivorbind de faptul că ar putea ajunge chiar la incapacitatea de a-și achita facturile pentru serviciile comunale. În acest caz, eforturile Guvernului de a susține populația pe perioada rece a anului prin acordarea compensațiilor vor deveni zădarnice, se menționează în document.
„Totodată, dorim să remarcăm faptul că majorarea tarifelor la gaze naturale și energie electrică are un impact semnificativ asupra formării prețurilor la produsele alimentare, mărfuri și servicii. BNS a estimat în septembrie a. c. o inflație de 33,97%. Astfel, majorarea tarifelor la gaze naturale cu 395,47% și 59,80% la energia electrică a condus la creșterea prețurilor medii la produse alimentare cu 37,12% și cu 22,42% la mărfuri nealimentare”, opinează conducerea CNSM.
„În acest context, suntem profund nedumeriți de abordarea neconstructivă a majorării salariului minim pe țară, făcută publică de Ministerul Finanțelor, în ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 7 noiembrie curent, care a venit cu propunerea de a stabili salariul minim pe țară în mărime de 4000 de lei, deși mediul de afaceri a susținut propunerea sindicatelor. Considerăm că cuantumul propus de 4000 de lei nu va acoperi nici rata inflației din anul curent, deși prevederile alin. (1) al art. 12 din Legea salarizării nr. 847/2002 statuează expres că salariul minim se stabilește și se reexaminează de Guvern în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcție de rata medie anuală a inflației și rata de creștere a productivității muncii la nivel național”, se subliniază în scrisoare.
Totodată, este de menționat faptul că, pentru a asigura o pensie pentru limită de vârstă cel puțin în mărimea pensiei minime, persoana asigurată trebuie să realizeze un venit mediu lunar asigurat de cel puțin 4965 de lei, în caz contrar, bugetul de stat va avea obligația de a compensa diferența până la pensia minimă, fapt ce implică cheltuieli enorme suportate din bugetul de stat pentru compensarea diferenței. Stabilirea salariului minim pe țară în mărime de 5000 de lei va conduce la majorarea veniturilor bugetului public național (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală) și ar permite acoperirea majorării salariale aferente implementării salariului minim pe țară de 5000 de lei pentru sectorul bugetar, susțin sindicatele.
„În context, insistăm asupra examinării suplimentare a propunerii de stabilire, începând cu 1 ianuarie 2023, a salariului minim pe țară în mărime de 5000 de lei, măsură mult așteptată de salariați, care prin muncă și plata impozitelor contribuie la dezvoltarea economiei și la crearea bugetului public național”, conchide conducerea CNSM în scrisoarea adresată premierului Natalia Gavrilița.
