Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) insistă pe majorarea salariului minim pe țară la 8050 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, și își exprimă dezacordul ferm față de propunerea înaintată de autorități privind stabilirea salariului minim pentru anul viitor în cuantum de 6300 de lei, sumă prezentată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic desfășurată la 21 noiembrie curent, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Ședința a avut loc în urma discuțiilor purtate în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) din 20 noiembrie, la solicitarea CNSM. La reuniunea respectivă au participat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, și Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică al CNSM, precum și reprezentanți ai ministerului de resort, ai Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.
Potrivit informațiilor prezentate, suma de 6300 de lei rezultă din consultările Ministerului Muncii și Protecției Sociale cu Ministerul Finanțelor. CNSM consideră că această propunere este insuficientă, nefundamentată și nu răspunde realităților economice actuale, având în vedere creșterea costurilor de trai și presiunea tot mai mare asupra salariaților din Republica Moldova.
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova subliniază că suma de 6300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale salariaților și nu îi scoate din sărăcie; nu asigură un trai decent pentru lucrători și familiile acestora; nu asigură obținerea pensiei minime nici după 40 de ani de activitate; nu corespunde cerințelor Directivei UE 2022/2041 și nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a majora salariul minim la 10000 de lei până la finele mandatului său, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”.
În contextul economic și social actual, CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardelor europene privind protecția socială.
În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Sergiu Sainciuc vice-președinte al CNSM, a adus argumente plauzibile de ce acest salariu trebuie să ajungă la opt mii de lei. Sindicatele susțin că o asemenea creștere este necesară pentru a proteja nivelul de trai al angajaților, în condițiile în care scumpirile din ultimii ani au afectat semnificativ puterea de cumpărare.
Creșterea este necesară pentru a proteja nivelul de trai al angajaților, al întregii societăți
„În opinia sindicatelor, costurile sunt nesemnificative. Chiar dacă va fi majorat salariul minim cu o mie de lei, de la 5500 până la 6500, costul estimativ este de 560 de milioane de lei. Trebuie să luăm în considerare faptul că jumătate din această sumă se întoarce la buget. Vorbim de impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale de stat și prima de asigurare medicală. Deci, 50 la sută se întorc imediat la buget. În acest context, costul se micșorează de două ori. În opinia noastră, Ministerul Finanțelor trebuie să se gândească serios la transpunerea în practică a Programului de activitate al Guvernului, aprobat de Parlament. Pentru că, dacă din start vor merge cu niște majorări modeste ale salariului minim, în anii următori costurile vor fi și mai mari. În acest context, până în 2029, nu va fi realizat acest obiectiv, de a stabili salariul minim în limita de zece mii de lei”, a menționat Sergiu Sainciuc.
CNSM își reafirmă deschiderea pentru dialog, însă subliniază că negocierile trebuie să pornească de la realitățile cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova – salariații, membrii de sindicat – și de la respectarea dreptului fiecărui lucrător la un trai decent. De altfel, datele analizate de CNSM și prezentate la ședința CNCNC relevă că raportul dintre salariul minim și salariul mediu pe economie a scăzut de la 42,7% la 40,5%, în timp ce sărăcia monetară a crescut de la 31,1% la 33,6% în ultimii doi ani. În acest context, menținerea unui salariu minim scăzut pune în pericol stabilitatea socială și accesul lucrătorilor la un trai decent. Salariul minim trebuie să acopere integral pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 de lei lunar, și să reprezinte cel puțin 7860 de lei brut.
După ședința Grupului tehnic, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a emis un comunicat în care spune că, în urma consultărilor extinse cu partenerii sociali, s-a decis ca să înainteze Guvernului spre aprobare propunerea de stabilire a cuantumului de 6300 de lei pentru salariul minim pe țară în anul 2026.
„Propunerea are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducerea sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate”, se spune în comunicat.
Patronatele: va fi pusă o presiune pe întreprinderile mici și mijlocii
De altfel, împotriva salariului minim propus de CNSM au fost și patronatele. Acestea avertizau că o creștere mai mare ar pune presiune suplimentară pe companii și ar putea împinge unii agenți economici spre faliment. Patronatele susțin că nu au, deocamdată, o propunere concretă privind majorarea salariului minim, însă spun că aceasta trebuie să fie proporțională cu creșterea economică a țării.
„8050 de lei este un salt destul de mare. Dacă noi am merge, să admitem, pe calea acestei solicitări, ea poate duce la sistarea activităților multor întreprinderi mici și mijlocii, care constituie 90 la sută din toate întreprinderile din Republica Moldova și ele nu au un potențial financiar atât de mare. Mulți ar putea chiar falimenta. Una e cert că această cifră va fi, cu siguranță, cu mult mai mică decât cea care a fost propusă de sindicate”, a spus Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului.
Este de remarcat faptul că subiectul salariului minim a fost discutat constant la solicitarea CNSM, fiind unul important pentru elaborarea bugetului public național și pentru politicile salariale din sectorul bugetar pentru anul 2026. Reamintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.
