Sindicatele insistă asupra majorării salariului minim pe economie

Confederația Națională a Sindica­telor din Moldova insistă ca, începând cu 1 ianuarie 2026, salariul minim pe țară să fie de 8050 de lei. Această majorare ar  asigura implementarea Directivei UE 2022/2041 privind sa­lariile minime adecvate în Uniunea Europeană. De asemenea, majora­rea salariului minim este necesară în contextul crizei energetice, care de­termină majorările prețurilor la pro­duse și mărfuri, precum și a tarifelor la servicii, mai spun sindicaliștii.

Acest aspect, dar și altele, au fost discutate la ultima ședință a Comisiei naționale pentru consultări și nego­cieri colective (CNCNC).

Pe agenda discuțiilor au mai fi­gurat subiecte precum: politicile de remunerare a muncii salariaților din autoritățile și instituțiile publice locale; procedura de raportare a Comisiilor ramurale către CNCNC; con­ceptul de muncă prin agent de mun­că temporară – Directiva 2008/104/CE.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a reiterat poziția Confederației în ceea ce privește necesitatea stabi­lirii unui mecanism funcțional de re­examinare a salariului minim conex și a prezentat viziunea CNSM despre acest subiect. El a subliniat că Le­gea prevede că acest salariu trebuie să fie reexaminat cel puțin o dată pe an de către Guvern, după consulta­rea sindicatelor, a patronatelor, și ținându-se cont de modificarea in­dicilor prețurilor de consum, evoluția salariului mediu pe economie, volu­mul Produsului Intern Brut și alți in­dicatori. Este un cadru pe care trebu­ie să-l respectăm.

Legea prevede că acest salariu trebuie să fie reexaminat cel puțin o dată pe an de către Guvern, după consultarea sindicatelor și a patronatelor

„Dacă este vorba de un mecanism, colegii noștri s-au întâlnit recent la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și au discutat acest aspect. Cu regret, nu s-a ajuns la un numitor comun, ce facem și cum facem. Care ar trebui să fie procedura:  sau negociem sa­lariu minim pe țară în fiecare an, ca într-o perioadă de timp să ajungem la acel cuantum de 50 la sută din sa­lariul mediu pe economie, sau să fie adoptată o hotărâre de Guvern prin care să fie stabiliți foarte clar pașii concreți pe o  perioadă de timp și procentul din salariu mediu pe care să-l atingem, ca să avem 50 la sută din salariul mediu”, a relevat Sergiu Sainciuc.

„Dar aici trebuie să vedem care salariu mediu: cel prognozat pentru anul curent, cel pentru anul precedent sau altceva. De pildă, astăzi, având un salariu mediu pro­gnozat pentru anul curent de 16100 de lei, ar trebui să avem un salariu minim de 8050 de lei pentru anul viitor. Pentru anul curent a fost majorat salariul minim cu doar 500 de lei, de la 5 mii, la 5500 de lei. Trebuie să lucrăm într-un grup de lucru și să ajungem la un numitor comun, dar să participăm și cu secretarii de stat, ca ul­terior să discutăm și la nivel de miniștri. Nu este vorba de a majora salariile, dar de a majora garanția minimală de stat în dome­niul salarizării”, a conchis vicepreședintele CNSM.

Carențe și inechități

Cât privește politicile de remunera­re a muncii salariaților din autoritățile și instituțiile publice locale, CNSM consta­tă unele probleme care necesită atenție și soluții. Despre acestea a vorbit în cadrul ședinței Vlad Canțîr, președintele Federației Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice.

„Sunt multe inechități și mi se creează impresia că nu suntem auziți atunci când le raportăm, sau ni se oferă niște răspunsuri formale. Am putea să ne referim la creșterea umilitoare a valorii de referință de doar 100 de lei pentru bugetari. Din aceste con­siderente, noi tragem concluzia că doar niște proteste ar putea să provoace rezul­tate mai benefice. Referindu-mă la Legea 270 privind sistemul unitar de salarizare, vă voi da un mic exemplu: și procurorii fac parte din federația noastră și noi salutăm majorările de salariu care se produc pe alte segmente decât administrația publică de nivelul unu, dar un grefier să aibă un coeficient și o clasă de salarizare mai mare decât un secretar al consiliului local este total deplasat. Vorbim și de responsabilita­tea celui din urmă. Nu prea vedem anumite inițiative, prognoze, fie și pentru 2026, dar să se refacă politica de clasă salarială. Este deranjant”, a menționat Vlad Canțîr.

sindicate.md

Sindicaliștii au atras atenția asupra anumitor aspecte, cum ar fi: majorarea ne­uniformă a salariilor (valorilor de referință), care conduce la creșterea inichității și la discrepanțe în aprecierea muncii funcționarilor publici cu atribuții similare, dar din domenii diferite de activitate; majorarea doar cu 100 de lei a valorii de referință ge­nerală, de la 2100 la 2200 de lei (indexa­rea doar a Indicelui Prețurilor de Consum cu 4,6%), fapt care nu asigură o motivație pentru funcționarii publicii din APL de ni­velul I și II; diferențe în clase de salarizare și coeficienți de salarizare pentru funcționarii de nivelul I și II care au atribuții similare, ceea ce conduce la migrația salariaților la funcțiile mai bine plătite și se creează de­ficit de lucrători; imposibilitatea acoperirii din veniturile APL a sporului pentru consolidarea capacităților manageriale și profesio­nale ale personalului funcționarilor publici de execuție; recunoașterea și asigurarea respectării prevederilor contractelor colec­tive de muncă în procesul de control finan­ciar ș. a.

În ceea ce privește subiectul activității comisiilor de ramură, reprezentanții Confederației Naționale a Patronatului (CNPM) au comunicat că aceasta este anevoioa­să, complicată și nu produce rezultatele așteptate, fiind necesar de a dezvolta noi abordări, care ar contribui la impulsionarea dialogului social la nivel teritorial, și anume modificarea Legii 245/2006 privind orga­nizarea şi funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură și la nivel te­ritorial.

„Mai mult decât atât, în afară de efort, școlarizare și dotare tehnică, noi am format aceste comisii în teritoriu, dar după o peri­oadă am văzut că ele au dispărut. Modifica­rea Legii 270 în cazul dat ar responsabiliza într-un fel structurile respective să active­ze, pentru că nu este cazul să obligăm. În caz contrat, prevederile acestui dialog so­cial devin fără efect. Comisiile ramurale – în aceste domenii nu este peste tot bine. Și atunci toate problemele care apar ori nu se discută, ori vin pentru a fi discutate la CNCNC, la nivel național. Mult mai bine ar fi fost ca să fie discutate la nivel ramu­ral și să se ia deciziile respective favorabi­le, atât pentru unul, cât și pentru alt par­tener social”, a menționat Leonid Cerescu, președintele CNPM.

Referindu-se la ultimul subiect, reprezentanții patronatului au dezvăluit concep­tul de muncă prin agent de muncă tempo­rară. Acesta vizează munca prestată de un salariat care a încheiat un contract de mun­că temporară cu o întreprindere – agent de muncă temporară și, ulterior, este pla­sat pentru prestarea muncii la un alt agent economic, pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă. Instituția muncii prin agent de muncă temporară permite suplinirea necesităților de personal ale agenților economici în pe­rioade de vârf sau înlocuirea temporară a unor salariați.