Sindicatele, ca o entitate distinctă în societate, au fost mereu și rămân un factor de stabilitate social-economică și exprimă năzuințele maselor largi în ceea ce privește viitorul acestei palme de pământ, Republica Moldova. Aspirațiile de aderare și integrare în marea familie europeană au fost îmbrățișate sincer de liderii sindicali, care pun umărul, alături de partenerii sociali, pentru realizarea acestui obiectiv, cel mai important din ultimii ani.
Cea de-a 13-a întrunire a Platformei Societății Civile UE – Republica Moldova, din care fac parte și reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a avut loc la Chișinău marți, 16 aprilie.
Janis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a afirmat, în cadrul reuniunii, că „Cetățenii moldoveni trebuie să înțeleagă toate beneficiile care vor veni odată ce Republica Moldova va fi parte a UE. Din octombrie 2023, au fost înregistrate progrese în calea de aderare a Republicii Moldova la UE, dar este important ca acquis-ul comunitar sa fie transpus și în legislația națională. Aș vrea să încurajez societatea civilă să participe la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE”.
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a relevat la întrunire că CNSM întreprinde vizite în teritoriu în fiecare săptămână. Printre temele abordate cu membrii de sindicat din raioane sunt legislația muncii, dar și avantajele pe care le va aduce integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, liderul sindical a spus că e nevoie de suportul UE, inclusiv la elaborarea unor pliante informative, pentru ca cetățenii moldoveni să cunoască ce vor avea de câștigat odată ce Republica Moldova va fi parte a familiei europene. Fie că e vorba de școli, spitale sau alte investiții pentru dezvoltarea localităților.
În ultimă instanță, cetățenii vor stabili vectorul țării, drumul spre o societate prosperă și stabilă
Siegfried Mureșan, deputat în Parlamentul European, a ținut să menționeze că, în ultimii trei ani, Republica Moldova a făcut progrese remarcabile în integrarea europeană. România a parcurs patru ani de când a depus cererea de aderare la UE până la începerea negocierilor, în timp ce pentru Republica Moldova acest proces a durat doar doi ani, a remarcat europarlamentarul.
„UE dorește ca Republica Moldova să se integreze în cât mai multe programe ale Uniunii Europene. În ultimii doi ani, UE a alocat Republicii Moldova 1,2 miliarde de euro. Republica Moldova a fost inclusă în programe de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii, iar aceasta va aduce beneficii atât economiei reale, cât și agenților economici din Republica Moldova. Peste 800 de mii de cetățeni moldoveni au beneficiat de compensații la achitarea facturilor în perioada rece a anului, iar aceste alocații au fost oferite, de asemenea, de Uniunea Europeană”, a subliniat Siegfried Mureșan.
Acordul de Asociere UE – Republica Moldova a fost semnat la 27 iunie 2014 și a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Dispozițiile instituționale, generale și finale ale Acordului de Asociere UE – Republica Moldova (articolul 442) prevăd instituirea unei platforme a societății civile, însărcinată cu organizarea de reuniuni periodice ale reprezentanților societății civile din ambele părți, „cu scopul de a-i informa pe acești reprezentanți și a culege opiniile lor cu privire la punerea în aplicare a prezentului acord”.
Astfel, platforma completează organismele politice existente în cadrul Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și permite organizațiilor societății civile ale ambelor părți să monitorizeze punerea în aplicare a procesului din perspectiva societății civile și să elaboreze recomandări pentru autoritățile relevante.
Statutul de membru al platformei este prevăzut la articolul 442: „Aceasta este compusă din reprezentanți ai societății civile din Uniunea Europeană, inclusiv membri ai Comitetului Economic și Social European (CESE) și din reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova”.
Comitetul Economic și Social European (CESE) este un organism al Uniunii Europene. Are sediul la Bruxelles și are rol consultativ pe lângă Parlamentul European și Comisia Europeană. Constituit în anul 1957 prin Tratatul de la Roma, CESE reprezintă, în același timp, o structură de dialog și o platformă instituțională care le permite actorilor din viața economică și socială să ia parte la procesul de decizie comunitară. Are un număr de 350 de consilieri.
Platforma societății civile UE – Republica Moldova a fost instituită la 10 mai 2016 și cuprinde membri de fiecare parte. Din partea UE, aceasta include membri ai CESE și membri din cadrul rețelelor societății civile europene (BusinessEurope, Forumul European al Serviciilor, Confederația Internațională a Sindicatelor, Federația Europeană a Sindicatelor din Serviciile Publice, Euro Coop, Forumul european al persoanelor cu handicap și Forumul societății civile al Parteneriatului Estic).
Platforma poate face recomandări Consiliului de asociere (la nivel ministerial); totodată, Consiliul de asociere (la nivel de înalți funcționari) și Comitetul parlamentar de asociere sunt obligate să organizeze contacte periodice cu reprezentanții acesteia, pentru a lua notă de punctele lor de vedere cu privire la îndeplinirea obiectivelor Acordului de Asociere.
La finele celei de-a 13-a întruniri a Platformei Societății Civile UE – Republica Moldova, participanții au adoptat o declarație comună.
Referendumul privind aderarea la UE ar putea avea loc în Republica Moldova pe 20 octombrie, cel mai probabil în aceeași zi cu data alegerilor prezidențiale. La referendum, cetățenii moldoveni vor trebui să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Răspunsul dat de majoritatea cetățenilor va legifera, într-un fel, vectorul Republicii Moldova, drumul spre o societate prosperă și stabilă.