
Sindicaliştii moldoveni şi-au consemnat, recent, ziua profesională, al nouălea an consecutiv, de la fuzionarea celor două centre sindicale naţional-interramurale, care existau în 2008, şi de la formarea, în consecinţă, a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Ziua Sindicalistului a fost instituită printr-o hotărâre a Comitetului Confederal al CNSM din 27 martie 2008 şi este sărbătorită în fiecare an pe 7 iunie.
„Această unificare a sindicatelor de nivel naţional a fost singura în ultimii 10 ani din Europa. Avem dreptul să vorbim deja despre consemnarea sărbătorii profesionale, pentru că în Clasificatorul ocupaţii-lor din ţara noastră au fost incluse mai multe profesii ce țin de activitatea în sindicate, inclusiv de lider și inspector sindical şi noi ne mândrim că am obţinut acest lucru”, a menţionat Oleg Budza, preşedintele CNSM, în cadrul Adunării activului sindical, organizată cu prilejul Zilei Sindicalistului.
Oleg Budza a apreciat că, în 2015, sindicaliştii au activat destul de insistent, dar, pe fondul instabilităţii generate de schimbarea frecventă a guvernelor, nu au reuşit să obţină rezultate suficiente. În 2016, însă, în calitatea lor de reprezentanţi ai lucrătorilor, aceştia au fost auziţi. Or, un şir de propuneri înaintate de specialiştii de la CNSM şi sindicatele de ramură au fost incluse în Programul de activitate al Guvernului.
Este pentru prima dată, în ultimii 15 ani, când insistenţa sindicatelor se soldează cu un impact atât de semnificativ. Şi mai important este acum modul în care vor fi realizate aceste propuneri, a subliniat Oleg Budza.
Un sondaj sociologic efectuat de experţi independenţi a arătat că nivelul de încredere al oamenilor în sindicate este, în prezent, mai înalt decât în unele organizaţii publice care obişnuiesc să lanseze uneori critici la adresa reprezentanţilor salariaţilor. Cu toate acestea, sindicaliştii mai au încă mult de lucrat pentru ca drepturile şi interesele lucrătorilor să poată fi asigurate pe deplin.
Preşedintele CNSM a menţionat că, odată cu reforma administraţiei publice centrale, anunţată de reprezentanţii Guvernului, este necesar să
fie luate măsuri de consolidare şi la nivelul sindicatelor de ramură. Astfel, în prezent sunt purtate discuţii cu preşedinţii federaţiilor sindicale privind asigurarea acestor structuri cu jurişti calificaţi şi specialişti în diferite domenii.
Protecţie social-economică
Oleg Budza a mai subliniat că una dintre priorităţile CNSM pentru acest an rămâne a fi soluţionarea problemei legate de salarizarea derizorie a unor categorii de angajaţi din educaţie, sănătate, precum şi a bibliotecarilor. În contextul examinării principalelor documente de politici bugetare ale statului, sindicaliştii au insistat ca deja în septembrie să fie operate modificări legislative în această privinţă.
Totodată, reprezentanţii salariaţilor vor continua să lupte pentru excluderea din Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător a unei prevederi ce limitează dreptul inspectorilor de muncă de a efectua controale inopinate în lipsa unor informaţii şi probe legate de existenţa încălcărilor. În acest scop, în viitorul apropiat vor fi întreprinse noi acţiuni de rezonanţă.
Sindicaliştii intenţionează să abordeze şi problema factorului uman la o apropiată întâlnire cu premierul Pavel Filip. Or, toate reformele care au loc în ţara noastră sunt necesare atât timp cât tinerii doresc să rămână la baştină. Aceştia pleacă însă în fiecare an în număr de aproximativ 120 de mii.
Priorităţi sindicale
Şi măsurile de înlăturare a barierelor din calea activităţii economice sunt importante, dar forţa de muncă trebuie să fie pe primul plan, a apreciat Oleg Budza. În prezent, se resimte o lipsă acută de specialişti calificaţi, iar angajatorii nu vor să aloce mijloace pentru perfecţionarea cadrelor şi acestea preferă să plece în străinătate.
În cadrul preconizatei întâlniri cu premierul Pavel Filip, sindicatele vor mai solicita ca în 2016 să fie elaborat un plan privind construcţia de spaţiu locativ pentru tineri, lucru despre care se vorbeşte de mai mult timp. Tot la insistenţa sindicatelor, pentru acest an a fost preconizată adoptarea unei legi cu privire la tichetele de masă pentru lucrători, pentru a fi implementată de la 1 ianuarie 2017.
Printre preocupările sindicatelor se mai numără elaborarea unui concept privind crearea de complete de judecată specializate în litigiile de muncă. De asemenea, reprezentanţii Guvernului au promis să elaboreze un nou sistem de stabilire a pensiilor pentru limita de vârstă, iar sindicatele, pentru a susţine această reformă, vor insista ca oamenii care sunt calificaţi şi muncesc bine să primească pensii mari, a mai menţionat Oleg Budza.
Conotaţiile sărbătorii
În luarea sa de cuvânt, Ion Pîrgaru, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Comunicaţii, a menţionat că, pentru sindicate, 7 iunie este nu doar o sărbătoare profesională, ci şi o zi de mobilizare a eforturilor spre solidaritate şi regândire a acţiunilor întreprinse la toate nivelurile în scopul realizării echităţii sociale şi demnităţii muncii.
Ion Pîrgaru a remarcat, între altele, că în acest an a fost majorat salariul minim din sectorul real. Aceasta nu este însă o realizare mare, de vreme ce nivelul actual de retribuire a muncii nu satisface cerinţele şi necesităţile salariaţilor. În acelaşi timp, situaţia din sectorul bugetar este acum mult mai deplorabilă.
La rândul său, Ana Selina, preşedinta Federaţiei „Sindindcomservice”, a afirmat că instituirea Zilei Sindicalistului semnifică nu doar o recunoaştere a celor care sunt angajaţi în acest domeniu, ci şi o răspundere enormă pentru destinele oamenilor care creează bunurile publice, asociaţi în scopul asigurării unui nivel decent de viaţă. În condiţiile în care ţara noastră a trecut la un alt model de dezvoltare a societăţii, iar relaţiile de piaţă au generat scăderea nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populaţiei, de la sindicate se cere o altă abordare ca răspuns la criza din economie, schimbarea situaţiei de pe piaţa muncii, aprofundarea discrepanţei dintre bogaţi si săraci.
Deziderate şi strategii
În context, Liuba Rotaru, preşedinta Consiliului de Femei al CNSM, a constatat că femeile sindicaliste ştiu să insiste, să abordeze problemele şi să se bucure de rezultate. „Ne dorim mult ca prin acţiunile noastre să promovăm valorile ce ne caracterizează ca neam, ale familiei, să avem copii sănătoşi, să obţinem ca fiecare cetăţean să dispună de un loc de muncă la noi în ţară şi un salariu decent, să contribuie la redresarea economică şi la înflorirea acestui plai”, a accentuat Liuba Rotaru.
Traseul vieţii sindicale din societatea noastră a cunoscut, în ultimii ani, schimbări colosale, a apreciat Tamara Damir, preşedinta Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Călăraşi. Acum, există un alt fel de bilet sindical, un alt obiectiv legat de reprezentarea familiei sindicale prin protejarea drepturilor şi a intereselor social-economice, profesionale şi de muncă ale membrilor de sindicat şi ale tuturor salariaţilor.
Tatiana Marian, preşedinta Comisiei de Tineret a CNSM, a remarcat că tinerii reprezintă o categorie socială de o importanţă deosebită în evoluţia democratică atât a mişcării sindicale, cât şi a întregii societăţi. Din acest considerent, dezvoltarea sectorului de tineret este o prioritate pentru mişcarea sindicală din ţara noastră, cu atât mai mult cu cât aceştia reprezintă tocmai 26,5 la sută din totalul activului sindical.
Astfel, strategia de tineret la nivel confederal este orientată spre crearea unor condiţii favorabile pentru asigurarea unui trai decent tinerilor şi susţinerea ulterioară a acestora în soluţionarea problemelor cu care se confruntă, a precizat Tatiana Marian.
Pe de altă parte, Alexandru Malai, preşedintele Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Orhei, s-a referit la impactul reformelor implementate în ţara noastră în ultimii 25 de ani şi care, în opinia sa, au fost şi sunt un chin pentru oameni. Alexandru Malai a îndemnat sindicaliştii să se implice mai activ atât în procesul de reformare a administraţiei publice care urmează să demareze, precum şi în cel de elaborare a actelor normative încă de la etapa de conceptualizare a acestora.



