Sindicalistele au discutat probleme cu care se confruntă femeile

Comisia de Femei din cadrul CNSM a organizat, pe 25 noiembrie, la Institutul Muncii, masa rotundă cu genericul „Cu eforturi comu­ne spre realizări eficiente”. Au fost puse în discuție probleme de ordin social-economic cu care se confruntă femeile, aspecte legate de garanții sociale, inegalități, ocrotirea femeii, promovarea drep­turilor și a intereselor femeilor la toate nivelurile.

La eveniment au participat președinți de la centrele sindicale național-ramurale, Lilia Franț, vicepreședintă a CNSM, Liuba Rota­ru, președinta Comisiei de Femei a CNSM, deputații Dan Perciun, președinte al Comi­siei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, și Angela Munteanu-Pojoga, se­cretar al Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice.

Dan Perciun a vorbit despre măsurile de susținere a familiilor, elaborate în 2022 de Parlamentul și Guvernul Republicii Moldo­va.

„Acordăm alocații lunare de 1000 de lei fiecărui copil până la vârsta de doi ani. Am majorat indemnizația unică la naștere până la 10.932 de lei. Am extins perioada de acordare a concediului paternal pentru creșterea copilului. Am schimbat legislația pentru a încuraja deschiderea serviciilor al­ternative de îngrijire a copiilor la locul de muncă”, a menționat deputatul PAS, Dan Perciun.

Vicepreședinta CNSM, Lilia Franț, s-a referit, la rândul său, la salariul minim. „Sa­lariul minim de 5000 de lei este insufici­ent. Atunci când am sondat terenul și am pornit cu această valoare de referință, de 5000 de lei, era o situație financiară, acum, cu criza și cu inflația cu care ne confrun­tăm, necesitățile sunt diferite. Înțelegem că situația financiară în țară este care este și e dificil de identificat surse financiare supli­mentare, dar vom continua să solicităm în continuare acest salariu minim de valoarea respectivă. Sperăm să fim auziți și să putem ajunge la un numitor comun”, a menționat Lilia Franț.

Protecția socială a salariaților

Participantele la masa rotundă au apre­ciat eforturile conjugate depuse de parte­nerii sociali în ultimii doi ani și realizările obținute în ceea ce privește protecția socia­lă a salariaților, inclusiv a femeilor. Totodată, ele s-au arătat îngrijorate de înrăutățirea situației social-economice, cauzată de cri­za energetică și de războiul din Ucraina, arătând că principalii indicatori macroeco­nomici sunt în diminuare, iar creșterile de prețuri și tarife sunt dintre cele mai mari din ultimii 30 de ani.

În context, ele au aprobat un Apel către Parlamentul și Guvernul Republicii Mol­dova, precum și către partenerul social, Confederația Națională a Patronatului, prin care solicită, între altele: Stabilirea salariului minim în mărime de 50% din salariul me­diu lunar, conform prevederilor Cartei So­ciale Europene revizuite; indexarea anuală a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de trei ani și majorarea aces­teia de la 30% la 40% din veniturile salariale pentru opțiunile de îngrijire până la 2-3 ani; majorarea pensiei minime pentru asigura­rea unui trai decent și implementarea unor mecanisme de majorare a pensiilor mici; majorarea indemnizației unice la nașterea copilului până la 20 de mii de lei ș. a.

Totodată, Comisia de Femei a CNSM cere să fie elaborate și implementate unele me­canisme funcționale pentru responsabiliza­rea absolvenților pentru investițiile făcute de către stat sau angajatori în formarea lor profesională.

„16 zile de activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor”

În contextul Zilei internaționale pen­tru eliminarea violenței împotriva feme­ilor, marcată în întreaga lume la data de 25 noiembrie, participanții la masa rotun­dă s-au alăturat la campania Organizației Națiunilor Unite „16 zile de activism pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor” și au pledat pentru implementarea măsurilor menite să prevină și să elimine violența împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume.

Vicepreședinta CNSM, Lilia Franț, a vorbit despre datele sondajului relatat în raportul din februarie 2022 „EU4Gender Equality: Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței pe bază de gen”. De atunci, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei ce urmărește implementarea de către guvern a unor acțiuni comprehensive cu scopul de a preveni și a combate violența împotriva femeilor și a violenței domestice.

„În Republica Moldova, 23% dintre femei și 18% dintre bărbați și-au văzut în copilărie propriile mame agresate, iar 16% ajung să fie victime ale violenței încă de atunci. Odată deveniți adulți, 17 la sută se confruntă cu violență fizică, iar 13-17% – cu diverse forme de violență psihologică, precum ar fi controlul vieții personale, umilirea în public sau reținerea bani­lor.

Cu toate acestea, spre deosebire de percepțiile exprimate în țările din regiu­ne, 54% dintre bărbați și 46% dintre femei din R. Moldova consideră că toate con­flictele dintre soți, chiar și cele ce implică violență, trebuie să rămână o chestiune privată.

În Republica Moldova, poliția este considerată cea mai eficientă sursă de susținere a victimelor supuse violenței pe bază de gen, urmată de apeluri la una din „liniile verzi” dedicate, psiholog și familie. Asistenții sociali și prietenii nu se regă­sesc printre persoanele la care victimele violenței în Republica Moldova simt că pot apela pentru susținere.